Manastirea Sihastria Putnei este situata in nordul Bucovinei, la 4 km mai sus de Manastirea Putna. Prima atestare documentara este in jurul anului 1466, in timpul domniei Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant, cand aflam si despre cel dintai vietuitor al Sihastriei cunoscut cu numele: un tatar increstinat, calugarit apoi cu numele de Atanasie, venit aici de la Manastirea Putna. Exemplul sau a fost urmat si de alti monahi iubitori de viata sihastreasca, unii chiar ucenici ai Sfantului Cuvios Daniil Sihastrul, care isi vor ridica aici chilii, o bisericuta de lemn, apoi o biserica mai mare de piatra.
Cand Moldova a fost invadata de armatele regelui polon Ioan Sobieski (1674-1696), Sihastria a fost pustiita de cotropitori. Va ramane astfel pana la pacea de la Karlowitz (1699), cand calugarii ce pribegisera prin munti s-au intors la locurile lor.
Primul egumen al Sihastriei cunoscut cu numele este Lazar, un ucenic al sfantului mitropolit Dosoftei al Moldovei (1671-1686). Cu sprijinul marelui vistiernic domnesc Ilie Cantacuzino, el ridica o noua bisericuta de lemn in care, dupa cum ne spun izvoarele, "abia incapeau patru-cinci sihastri". Urmasii lui la conducerea asezamantului monahal au fost Teodosie (+ 1715) si Dosoftei (+ 1753). In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, Sihastria Putnei cunoaste o inflorire deosebita in timpul egumenului Sila (1753-1781), originar din tinuturile Botosanilor. El ridica o noua biserica, din piatra, sfintita in 1758 de episcopul Dosoftei Herescu de Radauti, pe care o impodobeste cu toate cele necesare cultului. Construieste chilii si anexe, amenajeaza incinta, in paralel cu vegherea asupra vietii duhovnicesti a monahilor vietuitori aici. Avand peste 80 de ani, cuviosul Sila trece la cele vesnice la 23 aprilie 1783, dupa ce a predat egumenia, inca din 1781, ieroschimonahului Natan.
Dupa ocuparea nordului Moldovei de catre Imperiul Austro-ungar (1775), Sihastriei i se pun multe interdictii. Starea materiala precara in care ajunge Sihastria Putnei in aceste timpuri reiese din asa-numita "carte de milostenie" (1783), prin care cuviosul Natan si obstea sa solicitau sprijin din partea credinciosilor. Acest ajutor era insa mai greu de primit acum, datorita granitei care ii despartea pe sihastri de ceilalti frati romani. In astfel de imprejurari grele, la 26 decembrie 1784, cuviosul Natan trece la Domnul, si, odata cu el, ultimul staret oficial al Sihastriei.
Desi nu numit direct de catre sfantul Natan, cuviosul ieroschimonah Paisie preia egumenia Sihastriei Putnei pentru scurtul rastimp pana la desfiintare (26 august 1786). Sihastria Putnei este ultimul asezamant monahal inchis din porunca stapanirii straine. Vietuitorii sunt transferati la Manastirea Putna, ca si obiectele de cult. Singur ieroschimonahul Paisie ramane aici mai departe, trecand la cele vesnice in jurul anului 1790. Astfel se incheie o pagina minunata din istoria Sihastriei Putnei. Moastele celor trei egumeni si duhovnici ai schitului: sfintii Sila, Paisie si Natan au fost descoperite cu ocazia renovarii bisericii de piatra si care acum se afla depuse in pridvorul acesteia.
Dupa doua veacuri de pustiire si uitare, la 24 aprilie 1990, cand s-au inceput lucrarile de restaurare la Sihastria Putnei, aici se aflau doar ruinele vechii biserici din secolul al XVIII-lea. Biserica cu hramul "Buna Vestire" este o constructie din zid de piatra in forma de cruce, captusita cu caramida in interior, cu spatiul compartimentat in altar, naos, pronaos, pridvor inchis. Altarul este luminat de o fereastra spre rasarit. Catapeteasma din lemn de stejar este ornamentata cu o frumoasa sculptura realizata la Tg. Neamt de sculptorul in lemn Mihut Dogaru. Naosul, cu absidele inguste, primeste lumina de la cate o fereastra amplasata in fiecare absida. Deasupra naosului se ridica o turla deschisa, de forma hexagonala la exterior. Pronaosul si pridvorul au cate o fereastra pe zidurile de la sud si nord. Toate ferestrele, cu ramele din fier cornier, sunt dreptunghiulare. La nord de pronaos se tila doua incaperi pentru spovedanie si obiecte bisericesti, iar in turnul acestor incaperi este clopotnita. Usile de la intrarea in pridvor si pronaos sunt din lemn de stejar, frumos finisate. Pentru camera de marturisire si cea de obiecte bisericesti exista o usa, tot din stejar, fixata in partea de nord. Tot mobilierul din biserica este din lemn de stejar sculptat. Biserica este pardosita cu marmura, iar acoperisul este din tabla zincata, asternuta in forma de solzi de peste. Fatadele exterioare au sub cornise, de jur-imprejurul bisericii un rand de ocnite pictate. Pictura este executata in fresca inclusiv in pridvor, de pictorul Liviu Dumbrava din orasul Gura Humorului.
In partea stanga a naosului bisericii este asezata spre inchinare icoana Maicii Domnului facatoare de minuni, icoana veche ce a fost adusa aici de o familie evlavioasa din localitatea Putna. Tot in naosul bisericii, se afla o alta icoana a Maicii Domnului, pictata in Grecia in anul 1996, cu prilejul sfintirii noii biserici. Pe verso, icoana are pictat chipul Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta.
In ultimii ani, lucrarile de amenajare a acestui asezamant monahal s-au diversificat, in ianuarie 2005 fiind ridicat la rangul de manastire. Astazi, aici functioneaza o serie de ateliere de croitorie, tamplarie, sculptura, pictura, inramat si aplicat icoane pe lemn. In prezent, la Sihastria Putnei se afla in constructie o noua biserica, avand hramul "Izvorul Tamaduirii".
-
Manastirea Putna
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Manastirea Putna
Publicat in : Mitropolia Moldovei si Bucovinei -
Cine a fost Sfantul Ghenadie de la Putna?
Publicat in : Editoriale -
Parintele Damaschin de la Putna
Publicat in : Parinti
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.