Biserica Alba "Sfantul Gheorghe" - Baia

Biserica Alba (denumirea populara)

Baia

Baia exista ca asezare medievala inchegata inca din jurul anului 1200, sau din prima jumatate a veacului al XIII-lea. Astazi, comuna Baia, aflata la 8 kilometri de Falticeni, face parte din judetul Suceava. Aici s-a aflat unul din cele mai vechi orase din Moldova, probabil cea mai veche resedinta domneasca a tarii. De la Baia, resedinta tarii se crede ca s-a mutat temporar la Siret, apoi la Suceava.

In orasul de aici s-a asezat o comunitate de germani (sasi sau germani din Galitia), prezenta acesteia fiind dovedita de faptul ca orasul medieval a avut un sigiliu cu legenda in limba latina. De la aceasta comunitate, precum si de la cea maghiara, au ramas doua biserici catolice - Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel, Biserica Sfintei Fecioare din Baia -, astazi ruinate.

Localitatea Baia, situata pe raul Moldova, apare in documentele scrise in latineste cu denumirea de "Civitas Moldaviensis", fiind cunoscuta in trecut, pe romaneste, si sub numele de "Targul Moldovei". In izvoarele germane, variantele sunt: "Stadt Molde", "Molda" si "Mulda". Astazi comuna este formata din doua sate: Baia si Bogata.

Numele cel vechi al localitatii, intalnit in documentele maghiare - Moldavbanya - este tradus prin "Mina Moldovei", in ungureste "banya" inseamnand "mina". Mineritul, nefiind prezent in zona, intelegem ca numele de "banya" se refera la altceva. "Banya", pronuntat cu un anumit accent, insemna si "Bania, Domnia". Cuvantul "ban" insemna si domn, si moneda.

Intr-un document din anul 1339, Baia trecea drept "cel mai mare oras de la est de Carpati". Pecetea targului poarta, in jurul cerbului decapitat, inscriptia: "Sigiliul orasului Moldavia, capitala Tarii Moldovenesti". In secolele XIV-XVI, Baia a fost unul dintre orasesele medievale cele mai dezvoltate din Moldova.

Baia - important centru religios

Baia nu a fost doar prima cetate de scaun a Moldovei ci si un foarte important centru religios. In veacul al XIII-lea, misionari dominicani au ridicat aici o biserica, iar in 1337 e amintita intr-un document si o biserica franciscana.

In anul 1410, din porunca voievodului Alexandru cel Bun, s-a inceput ridicarea catedralei catolice, cea mai mare din Moldova de atunci, ale carei impresionante ruine se vad si astazi.

Din 1420, Baia a fost si resedinta unei episcopii catolice, desfiintata, poate, dupa lupta din 14-15 decembrie 1467, unul dintre cele mai insemnate evenimente din viata orasului, unde ostile Sfantului Stefan cel Mare le-au zdrobit pe cele ale lui Matia Corvin. Cu acel prilej, orasul a fost distrus. Apoi a fost recladit casa cu casa, strada cu strada, reluandu-si intreaga activitate.

Un monument istoric de seama este Biserica Sfantul Gheorghe, ctitorita de Sfantul Stefan cel Mare, in urma victoriei asupra regelui Ungariei, Matia Corvin. Acum i se spune si Biserica Alba, fiindca nu a fost zugravita niciodata. Asemenea acesteia, nici Manastirea Putna, cea mai mare ctitorie a lui stefan, nu a fost pictata.

Pe langa aceasta biserica domneasca, localitatea Baia mai adaposteste si un frumos monument istoric, Biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorie a lui Petru Rares, din anul 1532. Portretul votiv il reprezinta pe ctitor, Petru Rares, impreuna cu doamna Elena si un fiu, poate Ilias.

Biserica Alba "Sfantul Gheorghe" din Baia - scurt istoric

Se pare ca, la inceput, pe langa comunitatea de tarani romani, s-a asezat un grup de sasi, trecuti peste munte. Cele doua colectivitati si-au dus viata in paralel cu forme de organizare diferite dar in stranse legaturi economice mai ales, cel putin la inceput.

Despre o astfel de realitate ar vorbi existenta a doua centre de asezare - unul marcat de biserica catolica situata pe o latura a pietii centrale a orasului organizat corporatist, ca toate orasele medievale; al doilea corespunzand cu asezarea Bisericii Albe, centru al unui sat razasesc, probabil devalmas, si, ca toate satele din regiunea colinara, cu o structura mai putin compacta.

Biserica Sfantul Gheorghe din Baia este, dupa traditie, ctitoria Sfantului Stefan cel Mare. Se crede ca ea a fost ridicata in anul 1467, dupa batalia victorioasa impotriva ostilor invadatoare ungare conduse de regele Matei Corvin.

Legenda spune ca Stefan a dat foc la localitate, mare parte din trupele maghiare gasindu-si sfarsitul aici. Chiar Matei Corvin, se zice ca ar fi fost ranit in lupta in partea dorsala de o sageata cu trei varfuri si din invalmaseala care s-a creat, a putut fugi calauzit de un tradator moldovean care l-a trecut muntii in Ardeal.

Se pare ca tradatorul nu a scapat si, prins fiind, a fost inchis intr-o mina parasita din apropierea localitatii Bogata, cunoscuta sub denumirea de Groapa lui Harjap (sau Borta lui Harjap). Cheia cu care a fost incuiata usa de la gura minei, zice legenda, a fost asezata pentru vecie sub altarul Bisericii Albe.

Traditia atribuie Biserica Alba Sfantului Stefan cel Mare, dar unele legende mai vechi, ca si observatii din timpul restaurarii indeamna sa se creada ca Sfantul Stefan nu a facut decat sa restaureze o ctitorie mai veche, abandonata si distrusa poate tocmai in imprejurarile razboiului cu Ungaria.

Forma actuala se datoreaza refacerii dintre anii 1906-1915. Biserica este cladita in plan dreptunghiular, din piatra bruta si cioplita. Boltile si turla sunt refacute din caramida. Bisericii i se spune "Biserica Alba" pentru ca nu a fost pictata.

Biserica Alba "Sfantul Gheorghe" din Baia - arhitectura

Biserica Alba, alaturi de cea a lui Petru Rares - Biserica Adormirea Maicii Domnului - sunt, asa cum s-a mai amintit, biserici de targ. Planul lor - cu abside laterale exprimate in exterior doar prin ingrosarea zidurilor - este, din acest punct de vedere, caracteristic. Cele doua biserici, dealtfel, reprezinta doua etape distincte in evolutia tipului de biserica dreptunghiular, de targ.

Biserica Sfantul Gheorghe, compacta, concentrand toate elementele functionale sub acelasi acoperis, pridvor, clopotnita, sanctuar propriu-zis, adopta solutii tipice arhitecturii moldovenesti: etajul pridvorului deschis prin patru arcade in arc frant, la care se adauga vesmantul somptuos al picturii exterioare, constituind un exemplar de factura clasica tarzie.

Biserica este cladita in plan dreptunghiular din piatra bruta si cioplita. Boltile si turla sunt refacute din caramida. Sistemul de boltire al naosului este cel obisnuit in arhitectura bisericeasca moldoveneasca. Biserica mai este numita si "Biserica Alba" din cauza ca nu a fost pictata.

Baia - marturia lui Alexandru Vlahuta despre izbanda Sfantului Stefan cel Mare

"Baia, sat harnic si bogat, oras de frunte in vremea lui Dragos-Voda, pamant framantat in sange: plugarii de azi rastoarna brazda peste mormintele a zece mii de unguri si povestesc lucruri inaltatoare, auzite din batrani..

S-a sculat craiul Ungariei, Matei Corvin, care nu mai putea dormi de valva lui Stefan cel Mare, si ridicandu-si oastea a razbatut incoace prin pasul Oituzului, pradand satele in cale, s-a oprit sapte zile la Roman, apoi i-a dat foc s-a purces spre Suceava.

Inserand pe valea asta, si fiind vreme de iarna si vifor, s-a tras cu oastea la adapost s-a tabarat la Baia, sa stea pana s-o mai lumina de sus. Iar Domnul nostru, care-l astepta la portile Sucevei, vazand zabava Craiului, n-a mai stat la ganduri, ci iute si-a luat o mana de sprintenasi, si gonind dealurile s-a lasat, in puterea noptii, ca o vijelie, in lagarul ungurilor, si atata i-a izbit de napraznic si fara de veste, cat toata falnica ostire a lui Mateias, invalmasita de spaima intunericului si de trosnetul sinetelor ce-o improscau de pretutindeni, a fost in mai putin de un ceas sfaramata si pusa pe fuga.

Cica a fost asa macel, ca urla valea de vaiete, armele scaparau fulgere-n bezna, palcuri intregi se abateau stropsite-n picioarele cailor, si ori incotro fugeau bietii unguri, tot de Stefan dadeau. Praful s-a ales pana-n ziua din oastea cea grozava. Iar trufasul rege, care venise sa cucereasca Moldova, de-abia a scapat, ranit si dus pe targa, prin cararile muntilor.

Pentru amintirea acelei biruinti, Stefan a ridicat in Baia "Biserica Alba"; la ruinele ei taranii cu dare de mana, pazitorii unei sfinte datine stramosesti, duc in toti anii, in ziua de Sfantul Gheorghe, mancaruri, bauturi, in vase nou impodobite cu flori, si fac praznice pentru saraci".