Frunza verde de prier...

Frunza verde de prier... Mareste imaginea.


        Marcand instapanirea definitiva a primaverii, luna lui Prier este plina de stravechi credinte si practici curative, fortificatoare sau fertilizatoare; clima si vegetatia sunt darnice si gata sa-i satisfaca omului cele mai intime nazuinte, inclusiv pe cele de dragoste si de viata lunga, caci, mai mult decat oricand, puterile Firii sunt acum potentate de cele mai presus de Fire, cerandu-se toate dupa inviere. (R. C.)

 

Roua Sfantului Gheorghe.
Roua adunata in noaptea Sfantului Gheorghe (22 spre 23 aprilie) era tinuta la mare pret (si nu numai de vrajitoare): spalandu-te cu ea pe fata, esti tot anul ferit de boli, cosuri si buboaie. Ea face si pamantul mai manos; abundenta ei e semn de belsug (si de noroc in viata, pentru pruncii nou-nascuti si pentru tinerii in prag de logodna), pe cand lipsa ei e semn de an secetos. Cand lipseste, cica au furat-o strigoaicele, care vor bantui pe la casele oamenilor mai abitir ca de obicei. Insa impotriva acestora, si a relelor de tot felul, exista alte mijloace profilactice, generos oferite de vegetatia tocmai primenita...


Salcie cu matisori.
Ramurile inflorite de finic si de palmier, cu care Iisus a fost intampinat odinioara pe ulitele Ierusalimului, sunt inchipuite la noi prin crengutele de salcie, adesea doldora de muguri (matisori). Salcia poarta, in constiinta poporului, binecuvantarea Mariei. Se zice ca atunci cand Fecioara a trebuit sa treaca un rau, salcia s-ar fi plecat peste apa, inlesnindu-i trecerea. Drept rasplata, Maica Domnului a binecuvantat-o, harazindu-i sa nu se faca niciodata carbune (ca bietele „lemne de foc“) si sa fie purtata an de an la altar. Conform traditiei, cu crengile de salcie sfintite in biserica oamenii se intorc acasa si, dupa ce ating cu ele crestetele pruncilor, ca sa creasca mari si frumosi, le anina la icoana, pastrandu-le peste an. 3 matisori de salcie inghititi la Florii l-ar pazi pe om, tot anul, de durerile de gat. Daca dadea furtuna sau grindina, se credea ca acestea puteau fi oprite tot cu matisori de salcie sfintita, afumandu-se cu ei fie casa, fie ograda. Se puneau matisori si-n apa in care erau scaldati copiii de tata, ca sa fie aparati boli. In unele parti, fetele fierbeau, la miezul noptii dinspre Florii, apa cu salcie si busuioc, iar ziua se spalau cu ea pe cap, zicand: „Cumu-i parul inflorit, asa si paru-mpletit! Cum te uiti la paru-n floare, asa si la fata mare!“.


Tinerete fara batranete.
Despre „ciubotica cucului“ (Primula officinalis sau veris), numita pe alocuri si „tata vacii“, ierbacee perena ce creste pe dealurile umede si infloreste in aprilie, se credea ca, daca o fierbi si o dai femeilor care alapteaza, acestea au lapte mai mult si mai bun. Alaptatul sanatos prelungeste tineretea mamei si asigura viata lunga fatului. Dar planta acreditata in cea mai mare masura ca elixir al tineretii prelungite era „fumarita“ (Fumaria officinalis), din care se utilizeaza mai ales partea aeriana. Pe langa presupusa incetinire a procesului de imbatranire, fumarita are si destule efecte mai lesne verificabile: face bine la ficat si la rinichi, fluidizeaza sangele, franeaza tendintele spre obezitate. Infuzia de fumarita se face din 50-60 g de planta uscata sau din 30-40 g de planta verde la un litru de apa, neplacerea fiind ca ceaiul rezultat (din care se bea cate o ceasca inainte de mesele principale) este foarte amar. (Unii homeopati sunt de parere ca tratamentul cu fumarita n-ar trebui prelungit mai mult de 2 saptamani.)

Pe aceeaşi temă

03 Iulie 2012

Vizualizari: 7822

Voteaza:

Frunza verde de prier... 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE