In memoriam: Arhiepiscopul si Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania – acum la nasterea sa cea vesnica, in ceruri

Iata ca de doua milenii incoace, adica de la intemeierea credintei crestine, suntem capabili sa ne cinstim si sa ne omagiem eroii istoriei sau martirii credintei precum si personalitatile marcante, universale si nationale, care au amprentat istoria, veacurile si locurile cu activitatea, cu viata si cu invataturile ori scrierile lor mult folositoare!. Iata ca anul acesta, din ziua de 31 ianuarie ne facem partasi la nasterea in viata cea vesnica a Imparatiei Cerurilor a unui mare carturar, scriitor, teolog, iararh, cunoscator si marturisitor al istoriei bimilenare romanesti, totodata si apologet al dreptei credinte crestine – Arhiepiscopul si Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania, dupa ce si-a purtat cu toata demnitatea si increderea in Dumnezeu crucea vietii si a suferintei, vreme de mai multi ani!… De aceea, pentru noi, din acest moment vom comemora totdeauna, acest eveniment inchinat vrednicului si demnului logofat spiritual al Clujului, Albei, Crsanei si Maramuresului sfarsitului de secol XX si inceputului de secol XXI – care a pastorit aceste meleaguri ale Transilvaniei strabune si Ardealului stramosesc, vreme de 18 ani, intre anii 1993 – 2011, ca Arhiepiscop al Vadului Feleacului si Clujului iar din anul 2006 (si) ca Mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului!.

Drept urmare, in iuresul zilei si in vartejul timpului mi-am adus aminte, pentru cateva momente, de Inaltpreasfintitul Parintele nostru Arhiepiscop si Mitropolit Bartolomeu a carui plecare o regretam foarte mult astazi!. De ce acest lucru, pentru ca ii regretam calitatile sale, personalitatea sa remarcabila, abilitatile sale foarte competente in disciplina teologica si in cea pastoral – misionara, apologetica si marturisitoare, pe care ni le-a cultivat in orice prilej cu atata daruire si abnegatie!. El este si va ramane in continuare, in constiinta discipolilor, profilul teologului si a omului de cultura cu deschidere spre universal, spre consistenta si acrivie stiintifica, transmisa noua cu foarte multa acuitate si exactitate!. Cu vaste si avizate cunostinte in cele mai diverse discipline culturale, istorice si teologice, Parintele Arhiepiscop si Mitropolit Bartolomeu inspira tuturor foarte multa demnitate, seriozitate, sinceritate, tarie de caracter, mult discernamant si foarte multa onestitate, noblete si darzenie sufleteasca!. Tocmai din aceasta cauza era foarte apreciat, foarte admirat si probabil, si invidiat!. El, Arhipastorul, a fost intotdeauna, consecvent probitatii sale intelectuale, morale si sufletesti!. De aceea, a fost mult iubit de tinerii elevi-seminaristi, studenti-teologi, preoti si calugari, si nu in ultimul rand foarte multi laici si intelectuali, ajutandu-i pe foarte multi dintre ei prin recomandarile si sfaturile pe care le-a dat fiecaruia in parte, ori de cate ori a fost solicitat!.

Pe numele sau de botez Valeriu Anania, Mitropolitul Bartolomeu Anania s-a nascut la 18 martie anul 1921 in comuna Glavile-Pitesteana din judetul Valcea. Cel ce avea sa devina, in martie anul 2006, Mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului a avut parte de o tinerete agitata, fiind arestat in trei randuri ( anii 1941, 1942 si 1958) dupa ce a fost acuzat de "activitati legionare" si condamnat la munca silnica pentru 25 de ani (ispasind 6 ani). S-a calugarit in anul 1942, fiind apoi student la Facultatea de Medicina, la Conservatorul de Muzica si ulterior la Facultatea de Teologie. Cu alte cuvinte, Bartolomeu Valeriu Anania a urmat cursurile Facultatii de Medicina si Conservatorul de Muzica din Cluj, intre anii 1944 si 1946, pe care nu le-a terminat, dar si ale Facultatii de Teologie din Bucuresti si ale Academiilor Teologice din Cluj - Napoca si Sibiu, fiind licentiat la Sibiu in anul 1948. Bartolomeu Valeriu Anania nu este cunoscut doar in calitate de cleric ortodox, ci si de scriitor, poet si dramaturg. El a urmat scoala primara din localitatea natala, dupa care a fost inscris la Seminarul "Central" din Bucuresti. In anul 1943 a absolvit Liceul "Mihai Viteazul" din Bucuresti, obtinand diploma de Bacalaureat.iar in anul 1935, minor fiind, a devenit membru al organizatiei "Manunchiul de prieteni", organizatie legionara a tineretului scolar, pentru ca din anul 1936 sa fie incadrat in "Fratia de Cruce", organizatie superioara celei dintai. "Nu am apucat sa devin legionar din doua motive, unul formal si altul de fond: in ianuarie 1941, la vremea cand eu inca nu eram major (la aceea vreme majoratul era la 21 de ani) , "Fratia de Cruce" din Seminarul Central a fost desfiintata.

In al doilea rand, in timpul scurtei guvernari legionare, dar si dupa aceea, mi-a fost dat sa vad si reversul medaliei, adica fata nestiuta a Garzii de Fier, cu care nu puteam fi de acord. Marturisesc insa ca in <Fratia de Cruce> din Seminar nu se facea politica, nici antisemitism, ci doar educatie, si ca nu am avut de invatat decat lucruri bune: iubire de Dumnezeu, de neam si de patrie, corectitudine, disciplina in munca, cultivarea adevarului, respect pentru avutul public, spirit de sacrificiu", afirma, mai tarziu, Bartolomeu Anania. Viitorul Mitropolit avea sa fie insa arestat de 3 ori pentru legaturi cu legionarii sau activitati legionare: in anul 1941 (pentru 3 saptamani, dupa ce participase la funeraliile unui comandant legionar), in anul 1942 (pentru ca ar fi detinut in podul Manastirii Cernica materiale legionare si arme) si in anul 1958, sub acuzatia de activitate legionara inainte de 23 august anul 1944. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, Arhiepiscopul si Mitropolitul Bartolomeu a fost unul dintre liderii protestelor anticomuniste studentesti din anul 1946 din Cluj - Napoca, iar ulterior a ajuns in temnitele comuniste, ca detinut politic.

Mai trebuie amintit aici si acum de cariera sa duhovniceasca, pe care a inceput-o in 2 februarie anul 1942 cand a fost tuns in monahism la manastirea "Antim" din Bucuresti si primit numele de calugarie Bartolomeu. El a fost hirotonit ierodiacon, la 15 martie anul 1942, si si-a desfasurat activitatea in aceasta calitate la manastirile Polovragi si Baia de Aries, intre anii 1943 si 1947, dupa care a devenit staret la Manastirea Toplita, inspector patriarhal pentru invatamantul bisericesc, intre anii1949 si 1950, decan al centrului de indrumare misionara si sociala a clerului, la Curtea de Arges in perioada anilor 1951-1952.A fost condamnat de catre Tribunalul Militar Ploiesti la 25 de ani de munca silnica pentru "uneltire contra ordinii sociale". Si-a ispasit pedeapsa in inchisoarea de la Aiud la sectia "politici". In timpul detentiei i-a murit mama, iar el a fost instiintat de acest fapt de catre fratele lui, inchis si el in aceeasi inchisoare. In anul 1964 a fost eliberat, impreuna cu alti detinuti politici, in urma unui decret dat de autoritati de desfiintare a detentiei politice. Asadar, in luna iunie anul 1946, in timp ce era student la Cluj si presedinte al Centrului studentesc "Petru Maior", a condus greva studenteasca antirevizionista si anticomunista, dupa care a urmat un sir lung de arestari si expulzari. Sub regimul comunist, Bartolomeu Anania a efectuat sase ani de detentie, intre anii 1958-1964.

In anul 1965 a fost trimis de catre Biserica Ortodoxa Romana in Statele Unite ale Americii unde a indeplinit mai multe functii in cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane: secretar eparhial, consilier cultural, secretar general al Congresului Bisericesc, director al Serviciului "Publicatii". In anul 1967 a fost hirotonit ieromonah de catre Arhiepiscopul Victorin, acordandu-i-se din partea Sfantului Sinod rangul de Arhimandrit. Tot in aceasta perioada sustine nenumarate conferinte in Detroit, Chicago, Windsor, Honolulu,si face parte din mai multe delegatii ale Bisericii Ortodoxe Romane peste hotare, in Egipt, Etiopia si India. Reintors in tara, devine director al Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, intre anii 1976 -1982.

In anul 1982 va iesi la pensie si se va retrage la Manastirea Varatec, pentru a se dedica scrisului, cand si unde a inceput sa lucreze la revizuirea traducerii in limba romana a Sfintei Scripturi. In primavara anului 1990, Preacuviosul Parinte Arhimandrit Bartolomeu Anania a facut parte din Grupul de Reflectie pentru Innoirea Bisericii, alaturi de clericii: Dumitru Staniloae, Constantin Galeriu, Daniel Ciobotea, Constantin Voicescu, Iustin Marchis, Toader Crasmariu si de mirenii: Horia Bernea, Octavian Ghibu, Teodor Baconsky, Sorin Dumitrescu. La 21 ianuarie anul 1993 este ales ca Arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului, fiind hirotonit si inscaunat in Catedra Arhiepiscopala din municipiul Culuj – Napoca, ca successor al Arhiepiscopului Teofil Herineanu, la 7 februierie anul 1993. In toamna anului 2005 initiaza, demareaza si coordoneaza actiunea de infiintare a noii mitropolii: a Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. La 2 martie anul 2006, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a ridicat pe Inaltpreasfintitul Parinte Arhiepiscop Bartolomeu al Vadului, Feleacului si Clujului la rangul de Mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului - mitropolie infiintata in mod canonic de catre Sfantul Sinod la 4 noiembrie 2005. slujba festiva de conferire si infiintare avand loc de Prasnicul Buneivestiri la 25 martie anul 2006, la Catedrala Mitropolitana din municpiul Cluj – Napoca.

Pe langa calitatea de inalt ierarh ortodox, Bartolomeu Valeriu Anania a desfasurat si o ampla activitate de scriitor si traducator, primind in anul 1982 premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din Romania, al carei membru titular a fost.De asemenea, de-a lungul anilor, a fost cinstit cu o serie de premii si medalii culturale printre care se numara premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor, pentru volumul "Greul pamantului" (1982), premiul special pentru volumul "Din spumele marii", obtinut la Salonul de carte din Oradea (1995), marele premiu pentru poezie al Festivalului international de poezie "Lucian Blaga", Cluj-Napoca (1999), premiul pentru "Opera omnia", al Uniunii Scriitorilor Cluj – Napoca (2001). Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului a tradus Biblia - o munca de Sisif, care a durat peste zece ani si care a fost tiparita in anul 2001, si-a scris "Memoriile", in anul 2008, considerate literatura pura, a publicat poezii, volume de proza si piese de teatru si a scris sute de Pastorale si predici, pentru credinciosii pe care i-a pastorit, cu multa dragoste, abnegatie si jertfelnicie. Tot in anul 2008 pune bazele Fundatiei “Mitropolitul Bartolomeu” – ce are scopul de a incuraja si ajuta tinerii seriosi, constiinciosi, dedicati studiului, insa cu venituri materiale reduse, cu burse de cercetare si perfectionare.

Inaltpreasfintitului Arhiepiscop si Mitropolit Bartolomeu Anania, printre multe alte ordine si distinctii nationale si internationale, i-au fost decernate titlurile de Doctor Honoris Causa al Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca (1 iunie anul 2001), al Universitatii de Medicina si Farmacie "Iuliu Hatieganu" din Cluj-Napoca (7 iulie anul 2001); "Cetatean de onoare" al municipiului Cluj-Napoca (25 ianuarie anul 1996); "Cetatean de onoare" al municipiului Bistrita (martie 2001) si "Cetatean de onoare" al municipiului Dej. Pentru activitatea sa ecleziastica a fost distins cu: Crucea Patriarhala - Bucuresti, Ordinul Sfantului Mormant al Patriarhiei Ierusalimului, Ordinul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel al Patriarhiei Antiohiei, iar incepand cu 22 noiembrie anul 2010 era Membru de Onoare al Academiei Romane. Ca atare este personalitate marcanta a culturii si spiritualitatii romanesti, de anvergura si recunoastere nationala si internationala, autor al vestitelor “Memorii”, membru al Uniunii Scriitorilor, traducator si diortositor al Sfintei Scripturi – Care a si devenit Editia Jubiliara a Sfantului Sinod, in anul 2001.

Colaborator apropiat si sfetnic luminat al multor personalitati culturale, profesori si ierarhi, indrumator a multor studenti si doctoranzi, pastor duhovnicesc a atator generatii de preoti si calugari, membru a foarte multe organisme academice de specialitate din tara, am observat cum, la inmormantarea sa l-au plans si regretat cu totii, fiind constienti de marea pierdere ce li s-a pricinuit!. A fost o prohodire a unui distins ierarh si slujitor al Bisericii la care am participat, si care m-a impresionat profund datorita atmosferei de reculegere, decentei si sobrietatii in care s-a desfasurat, si la care au participat multi ierarhi ai bisericii noastre, fosti studenti ai prea sfintiei sale, precum si foarte multi preoti si calugari!.

Cuprins fiind de emotie, respect si recunostinta m-am tot gandit, pret de mai multe zile cum sa-mi pot exprima, cat mai bine, in cateva randuri, aceste stari si sentimente fata de inaltpreasfintia sa, acum, la nasterea sa in viata cea cereasca, avand aici, nouazeci de ani de viata pamanteasca, traiti in spiritul unor principii sanatoase, a unei corectitudini pilduitoare, precum si a bunei noastre intelepciuni, demnitati si cumintenii traditionale si autentice a poporului nostru romanesc!.

Constat, cu oarecare strangere de inima, ca nu este usor sa faci un asemenea lucru mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de, relativ, putina vreme adica de, doar optsprezece ani, de cand a fost slujitorul, pastorul cel bun si arhipastorul duhovnicesc, a preotilor si a credinciosilor care vietuiesc in cuprinsul celor doua judete – Cluj si Bistrita Nasaud - ce apartin acestei eparhii!.

In viziunea, in mintea si in inima mea personalitatea prea sfintiei sale s-a conturat si s-a identificat prin cateva trasaturi si calitati distincte: - si anume, in primul rand prin maturitatea si bogata experienta sau intelepciune pastorala si duhovniceasca, prin atasamentul fata de valorile spirituale, perene ale poporului nostru, prin felul sau de a fi foarte firesc si mai putin sofisticat sau complicat; dupa aceea prin tenacitatea si perseverenta, prin dispozitia pe care o avea spre intensificarea eforturilor in vederea rezolvarii unei probleme, atunci cand situatia o cere; prin cultura teologica si nu numai cu care sunteti inzestrati datorita muncii si tenacitatii prea sfintiei sale – deoarece a fost un autodidact innascut si foarte consecvent cu el insusi de-a lungul intregii sale vieti; prin luciditatea si spiritul critic insotit de foarte multa intelegere si condescendenta; pe urma prin spiritul de disciplina, in primul rand cu propria lui persoana, revelat cu fiecare slujire ori cu fiecare predica sau cuvantare, sustinute intr-un mod foarte cerebral, lucid si vertical, concis, coerent dar si consistent in diferite imprejurari sau cu diferite ocazii!. De asemenea, mai avea si calitatea de a fi un om de o sinceritate, fermitate dar si discretie si modestie iesite din comun, care iti inspirau foarte multa incredere, confort sufletesc si dragoste fata de valorile eterne ale spiritualitatii noastre romanesti si ortodoxe!.

Cugetand la activitatea si la personalitatea prea sfintiei sale, care este foarte bine conturata si cat se poate de autentica si de fireasca, ma gandesc la darul omului providential cu care l-a inzestrat Creatorul si Stapanul nostru al tuturor – Domnul Dumnezeu si Mantuitorul nostru Iisus Hristos – pe care prea sfintia sa l-a cinstit si l-a slujit cu toata sinceritatea, dragostea si abnegatia!.

M-as bucura sa stiu, ca atat contemporanii cat si posteritatea ii vor acorda, totdeauna, cinstea, recunostinta si pretuirea cuvenita pentru tot ce a facut, pentru ceea ce a fost si insemnat (sau ar trebui sa insemne) in constiinta si in memoria noastra colectiva, care, ma rog lui Dumnezeu sa nu fie alterata si o spun aceasta cu mare infrigurare fiindca, din pacate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefacatorii si inaintasii nostri, dar incerc totusi, sa–mi fac un act de incurajare si de optimism si sa cred ca ori de cate ori va fi pomenit numele sau va fi pronuntat cu veneratie si respect pentru tot binele pe care l-a facut atator oameni si care fapte sunt consemnate de catre Mantuitorul nostru Iisus Hristos – Arhiereul Cel Vesnic in Imparatia Sa cea cereasca si vesnica de care, ne rugam Lui, sa aiba parte!.

Asadar, sunt incredintat, ca sunt foarte multi oameni de rand, credinciosi si slujitori ai Bisericii noastre stramosesti, care se roaga Bunului Dumnezeu, sa-l ierte, sa-l odihneasca si sa-i rasplateasca pentru faptul ca i-a facut pe ei ori pe copiii lor oameni cu scoala teologica inalta, incheiata, si pe care, apoi i-a hirotonit preoti si diaconi, dupa care i-a instalat in parohiile incredintate lor spre pastorirea turmei celei cuvantatoare, spre Slava lui Dumnezeu – Pastorul cel Bun si Arhiereul cel Vesnic; apoi a tarnosit si binecuvantat atat de multe biserici si lacasuri de inchinare – fapt care nu poate fi uitat in istoria acestor locuri - marcate de prezenta si activitatea inaltpreasfintiei sale atat de prodigioasa, care s-a desfasurat pe parcursul atator ani; rugaciuni carora ma alatur si eu, avandu-l permanent in cinstirea si pretuirea mea!.

Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca!Vesnica sa-i fie pomenirea! Amin!

Bucuresti – 03.02.2010

Cu multa pretuire si recunostinta,

Drd. Stelian Gombos –
Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte
din cadrul Guvernului Romaniei.

.

• Imparatia Cerurilor si iadul
  Publicat in : Dogma
• Drumul spre Imparatia Cerurilor
  Publicat in : Pilda zilei
• Drumul spre Imparatia Cerurilor
  Publicat in : Pilda zilei
• Pocaiti-va ca s-a apropiat Imparatia Cerurilor
  Publicat in : Predici - Predica
• Ce fel de fapte putem face ca sa intram in imparatia cerurilor
  Publicat in : Credinta