Lucrarea duhurilor rele in lume

Lucrarea duhurilor rele in lume Mareste imaginea.

Daca ingerii buni sunt aproape de Dumnezeu, randuiti pe diferite trepte de apropiere de El, dar in acelasi timp sunt aproape si de oameni - dintre care cei mai buni se bucura de o sesizare mai accentuata a lor -, duhurile rele sunt departe de Dumnezeu, dar sunt aproape de oameni, si au o influenta puternica asupra celor rai. Ei sunt sesizati nu numai de unii din cei rai, ci si de unii dintre oamenii progresati duhovniceste. In pasiunile umane si in relatiile pasionale ale celor stapaniti de ele colcaie ca intr-o mocirla fierbinte si pestilentiala aceste duhuri, care au in ele porniri inrudite cu aceste pasiuni, asa cum ingerii au miscari curate inrudite cu virtutile si cu gandurile curate si inalte ale celor buni. Daca ingerii buni pot ancora statornic in trupurile infranate, dar mai ales in sufletele bune si in mintile lor curate, duhurile rele sunt si mai adanc ancorate in trupurile bantuite de porniri pasionale, in partile inferioare ale lor, dar si in mintile lor care uneltesc ganduri viclene. Incorporarile lor sunt mai vadite pentru ca sunt mai apropiati de lume, de oameni, pentru ca oamenii stapaniti de ei sunt mai multi, pentru ca rolul lor e sa puna de fapt stapanire pe oameni, cata vreme al ingerilor buni este sa-i elibereze, sa-i ajute sa fie cu adevarat ei insisi, in afara de orice mandrie. Prezenta lor in cei stapaniti de ei se arata si in fetele lor intunecate, crispate, in rasul nestapanit, in vorbe necontrolate, obscene, in fapte nesocotite.

Dar pentru stapanirea stransa ce o pun pe cei patimasi, se vorbeste si de un fel de posedare a acestora de catre demoni si de un fel de incorporari, de aparitii ale lor. Aceasta apropiere face ca pasiunile produse si sustinute de ei in unii oameni, sa si le faca ale lor proprii. Pe de alta parte, intrucat vor sa atraga pasiunile unor oameni spre persoane si lucruri, duhurile rele iradiaza din aparente atractive asezate pe suprafata acelor persoane si lucruri. Se vorbeste astfel de duhuri prezente in apa, in foc, in bani, in lucruri frumoase, in persoane de sex contrar.

Sfantul Apostol Pavel declara ca aceste duhuri sunt raspandite in vazduh, adica in jurul nostru pretutindeni, ca stapanesc intunericul acestui veac, adica intind intunericul peste viata aceasta, opunandu-se ca sa strabatem la lumina de dincolo de ea, facand lumea netransparenta pentru noi (Ef. 6, 12). Ele ne leaga de suprafata lucrurilor, spun scrierile ascetice, facand-o frumoasa, dar de o frumusete nespirituala, netransparenta, sau infatisand-o ca pe ultima realitate, nelasandu-ne sa patrundem la sensurile lor. Mantuitorul il numeste pe diavol "stapanitorul lumii acesteia" (In. 12, 31; 13, 30; 16, 11). E vorba de lumea aceasta privita in ea insasi, in suprafata ei opaca. Aceasta suprafata stricacioasa, dar atragatoare, o poate darui satana si o promite si lui Hristos (Mt. 4, 9)
.
Mihail Psellos spune: "in felul acesta, demonii isi fac convorbirea cu noi in chip ascuns, ca sa nu simtim de unde ne este razboiul... Trupurile (incorporarile, am zice noi) demonice, luand de la fiinta lor imaginativa chipuri si culori si formele pe care le voiesc, le introduc in sufletul si duhul nostru si ne infatiseaza prin aceasta multe lucruri, ne sugereaza sfaturi, ne arata forme, ne improspateaza amintirile unor placeri, chipuri de patimi, ne tulbura adeseori in stare de veghe sau de somn, uneori excita si partile genitale ale noastre prin mangaieri, aprinzandu-le spre porniri erotice nebune si nelegiuite, iar adeseori iau in ajutor si sucurile calde din noi". "Introducandu-se in duhul nostru imaginativ, intrucat si ei sunt duhuri, emit cuvinte de ale patimilor si placerilor". Fiind duhuri, se introduc atat de intim in duhul si trupul nostru, ca aproape isi imbina eu-ul lor cu eu-ul nostru, incat ne este greu sa distingem ce este manifestarea noastra de ce este manifestarea lor. De aceea Parintii cer atentie si o mare sobrietate la produsele imaginatiei, sau la "naluciri".

Fiind apropiati de oamenii cu diferite pasiuni si sustinandu-le pe acestea, demonii au in ei ceva inrudit cu aceste pasiuni. De aceea se deosebesc dupa cei stapaniti de pasiuni diferite. Sfantul Ioan Casian vorbeste de cele opt duhuri ale celor opt patimi (duhul lacomiei pantecelui, duhul desfranara, al iubirii de avutie, al maniei, al tristetii, al trandaviei, al slavei desarte, al mandriei). Dar ele lucreaza intr-o solidaritate, pentru ca si patimile se tin in lant. Chiar mandria, care pare patima cea mai spirituala, e produsul legarii de suprafata lumii, de o revedere a lui Dumnezeu, ca suportul personal infinit al ei. Aceasta vedere ar lua spiritului creat prilejul mandriei. Intristarea vine fara voia noastra aproape pe nesimtite, pentru nereusita in lucruri lumesti de mai mare sau mai mica importanta. Ea poate ajunge pana la disperare si la sinucidere. Duhul cel rau se apropie intai ca o furnica, ca sa creasca incet incet si sa devina puternic ca un leu. Pe unii ii face muti de intristare, pe altii surzi la cuvintele altora. Dar lucreaza si asupra trupului si a lumii inconjuratoare, producand atractii sau pagube in ea, ca sa ne intristeze, ca sa ne manie, ca sa slabeasca credinta in Dumnezeu.

Sfantul Maxim Marturisitorul spune: "imparatia vicleana si pierzatoare a diavolului... atata puterea poftitoare ca sa doreasca cele potrivnice firii, indemnand-o sa aleaga cele sensibile in loc de cele inteligibile; apoi le rascoleste iutimea (mania) ca sa lupte pentru lucrul sensibil ales de pofta; in sfarsit invata ratiunea sa nascoceasca diferitele moduri ale placerilor celor dupa simturi (ca sa slujeasca astfel simturilor). Cu un cuvant ea asaza ca stapane peste aceste puteri (ale sufletului) lucrurile sensibile, sau face sa domneasca peste facultatile sufletului legea pamantului... Diavolul "se ascunde in chip nevazut in infatisarile lucrurilor sensibile si cheama in chip amagitor spre fiecare din ele dorintele sufletului prin fiecare simt". El "face ca fiecare patima sa fie stapanita de ceva corespunzator din cele sensibile. Fata diavolului este poleiala placerii, prin care pune stapanire peste orice suflet ce se grabeste sa o primeasca si pretuieste mai mult lucrurile sensibile care vrajesc simturile, decat contemplarea celor inteligibile care ingrasa mintea".

Lupta impotriva ispitelor duhurilor rele cere subtirime pentru a le surprinde de la inceput, dar si un efort incordat si o tenacitate neobosita, pentru a nu ne lasa luati in stapanire de ele. Dar lupta aceasta n-o poate duce cu succes omul singur. Puterea si succesul ei ii vin de la trupul lui Hristos cel curat si izvor al puterii de curatie.

Daca satana a compromis trupul si sensibilitatea lui umana si suprafata sensibila a lumii, Hristos a restabilit valoarea lui si a lumii sensibile. El a facut sufletul purtator de Dumnezeire si prin aceasta a restabilit puritatea trupului si a sensibilitatii lui si rolul lumii de a fi un transparent al lui Dumnezeu. El a aratat ca raul nu e legat in mod fatal de trup si de lume. El a restabilit in acelasi timp puterea vointei umane, de a tine trupul nestapanit prin sensibilitate de suprafata lumii. Trupul si simturile lui au devenit in el ceea ce trebuiau sa fie, organ de sesizare curata a lumii sensibile; iar aceasta, loc transparent al prezentei lui Dumnezeu.

Daca raul ar fi fost legat in mod fiintial de trup si de lume, intruparea Fiului lui Dumnezeu nu ar fi avut nici un rost. La fel, daca omul ar fi fost iremediabil luat in stapanire de rau. Numai pentru ca raul nu a fost legat esential de om si de lume - si pentru ca raul nu s-a produs din initiativa exclusiva a omului, care nu a fost numai autor al raului, ci si victima pasiva a lui, protestand prin ceea ce a ramas bun in el in mod neincetat impotriva raului spre care e ispitit -, Fiul lui Dumnezeu S-a intrupat, avand putinta sa strice chiar prin trup lucrurile diavolului (1 In. 3, 8).

Pe de alta parte, un progres real al nostru si al relatiilor noastre cu semenii, nu ne poate aduce decat lupta cu pasiunile, ajutata de harul lui Hristos, Care Se opune oricarei caderi a naturii Sale umane sub robia pasiunilor.

Parintele Dumitru Staniloae

(Teologia Dogmatica Ortodoxa, vol I)

23 Iulie 2013

Vizualizari: 3657

Voteaza:

Lucrarea duhurilor rele in lume 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE