Cuvinte romanesti de origine slavo-rusa

Cuvinte romanesti de origine slavo-rusa Mareste imaginea.

Derivări ale unor cuvinte româneşti de origine slavo-rusă

Cu unele excepţii, cuvintele conţinute în această listă, pot fi întâlnite şi în Dex, însă acesta indică foarte rar, pe lângă derivarea cuvântului, şi traducerea acestuia. Aşadar, intenţia acestui demers etimologic mai puţin convenţional este, pe de o parte, aceea de a propune unele comentarii, mai ales pe marginea acelor cuvinte folosite în Biserică, iar pe de altă parte, de a sublinia frumuseţea sensurilor şi legăturilor indirecte ale cuvintelor, descoperite abia atunci când li se caută obârşia şi sunt raportate la un context anume. (Derivările sunt preluate din limba rusă actuală, toate având corespondent în limba slavonă.)

I. Cuvinte utilizate în Biserică

- bodaproste / bogdaproste, din s.prop. Bog+vb.do prosti - Dumnezeu să ierte! (formulă de mulţumire utilizată în Biserică, mai ales când se primeşte ceva pentru sufletele celor adormiţi; iertarea/mântuirea primită de la Dumnezeu, înseamnă absolut totul; cei vii îi pot ajuta mult pe fraţii lor cei adormiţi prin milostenie şi rugăciune, după cum sună şi graiul ţărănesc: Morţilor, de vreţi ca să trăiţi, cătaţi vii să nu muriţi!; astfel, de fiecare dată spusă, rostirea Bogdaproste, deodată poate însemna mulţumire şi rugăciune)

- bederniţă, din s. bedro - şold (bederniţa este o piesă suplimentară rombică a veşmintelor preoţeşti, care se poartă atârnată de la şold în jos)

- Blagoviştenie - Bunavestire

- copie, din s. copio - suliţă/lance (cu sfânta copie se scot miridele şi sfântul agneţ; simbolizează suliţa care a străpuns coasta Mântuitorului Iisus Hristos pe cruce)

- denie, din s. bdenie - veghe/veghere (bdenie are rădăcină comună cu den - zi, de aceea înţelesul cuvântului denie/veghe, este acela de a face din noapte zi, după cum se exprimă şi românul)

- dveră, din s. dver - uşă (dvera este perdeaua din spatele uşilor centrale împărăteşti ale catapetesmei)

- formule de abrenunţiaţie din vb. obremenit - a împovăra (în lb. română, precedat de „a”, cuvântul capătă negaţia şi astfel rezultă: formule de lepădare/despovărare, rostite de preot pentru îndepărtarea diavolului de la cel care urmează să fie botezat)

- gospodar, din s. gospodin - domn/suveran (fiecare gospodar este domn/conducător pe proprietatea sa)

- iad, din s. iad - otravă, toxină

- ispită, din vb. ispâtâvat - a încerca/proba

- maslu, din s. maslo - ulei (denumirea tainei vine de la materia care se sfinţeşte în timpul săvârşirii acesteia)

- mirean, din s. mir - lume (mirean/laic, care nu face parte din cler)

- mironosiţă, din s.mir+vb.nosit - mir + a purta (mironosiţele sunt femeile purtătoare de mir, vestitoarele cele dintâi ale Învierii Mântuitorului Iisus Hristos)

- molitfelnic, din s. molitva - rugăciune (carte de cult care cuprinde rânduiala săvârşirii sfintelor taine şi a altor rugăciuni săvârşite de preot)

- mucenic, din v. mucit - a chinui (mucenic este numit sfântul care îşi dă viaţa în chinuri pentru mărturisirea dreptei credinţe)

- necaz, din s. nacazanie - pedeapsă (în lb. română sensul general al cuvântului este acela de lucru rău/suferinţă, însă în logica duhovnicească, necazul este perceput ca o pedeapsă pedagogică, după cum indică şi etimologia)

- pisanie, din v. pisat - a scrie (pisania este o scurtă descriere istorică a lăcaşului, în care se menţionează de regulă şi ctitorii; se află adesea deasupra uşilor de la intrarea în biserică şi este redată cu litere pictate sau sculptate)

- polunoşniţă, din s. pol+noci - jumătate + noapte (polunoşniţa sau miezonoptica este lauda bisericească care se săvârşeşte la miezul/jumătatea nopţii)

- priceasnă, din vb. priceaşatsia - a se împărtăşi (în special în Moldova, sunt numite pricesne acele cântări de la chinonic, care se cântă în timpul împărtăşirii slujitorilor şi credincioşilor)

- prinoase, din vb. prinosit - a aduce (fructele, pâinea şi toate cele aduse de credincioşi la biserică, pentru a fi binecuvântate şi împărţite/aducerile credincioşilor la slujbe)

- procovăţ, din vb. pokrâvat - a acoperi (acoperămintele liturgice pentru potir şi disc, pe care credincioşii le pot vedea la ieşirea cu cinstitele daruri)

- prohod prohodire, din s. prohod - trecere (în lb. română cuvântul face referire la slujba înmormântării în general şi la Prohod - monumentala creaţie imnografică cântată de întreaga Biserică în Vinerea Mare - în special; pentru că moartea este de fapt numai o trecere, marea trecere de la moarte la viaţă şi de pe pământ la cer, prin moarte nu se rămâne în mormânt, ci se trece spre împlinirea desăvârşită a existenţei; legătura cu acest cuvânt este profundă, iar vechiul nostru limbaj bisericesc a ales foarte bine folosirea cuvântului prohod, prohodire, ca trecere, pentru înmormântare)

- rucodelie, din s. ruka - mână (termen întâlnit mai ales în Pateric, cu referire la lucrarea de mână a monahilor, cum ar fi rogojinile, coşurile sau metaniile împletite manual)

- sfânt, din s. sviatoi - sfânt (în rusă cuvântul sfânt-sviatoi are rădăcina comună cu svet-lumină , care în opoziţie cu întunericul păcatului, este asociată sfinţeniei-sviatost aşa cum se poate vedea şi în iconografia ortodoxă, privind icoana Învierii, a Schimbării la faţă sau aureolele sfinţilor, care prin lumină mărturisesc sau plasticizează prezenţa harului Duhului Sfânt)

- smerenie, din vb. izmeriat - a măsura (a te măsura pe tine însuţi; în primul rând prin smerenie se înţelege să fii măsurat/în măsura ta, adică ceea ce eşti; astfel, dacă omul înţelege că e limitat, muritor şi temporar, că totul pe pământ corespunde unei măsuri, stare reală umană ce se impune a fi conştientizată, acesta poate să se defalsifice, armonizându-se cu măsura proprie, adică să fie smerit/cu adevărat ceea este; smerenia este virtute sine qua non şi temelie pentru zidirea oricărei alte virtuţi, măsura personală reală pe care se edifică viţa duhovnicească, aşa cum şi în clădirea oricărei construcţii se pleacă obligatoriu de la măsură şi măsurători, fără de care nu şti ce şi cum să zideşti; Măsura face orice lucru frumos, scrie Sfântul Isaac Sirul; măsura sau smerenia are minunatul dar al păcii şi al liniştirii, anume acela de a-l face plăcut pe cel smerit, chiar şi celor mândrii şi necredincioşi - rar se supără cineva din cauza purtării măsurate/smerite şi cuviincioase, iar maximei Cunoaşte-te pe tine însuţi, îi poate corespunde măsoară-te pe tine însuţi, ca să te cunoşti)

- spovedanie, din vb. ispovedovatsia - a mărturisi

- strană, din s. storono - latură / parte (strana, atât ca loc unde se cântă în biserică, cât şi ca loc de aşezare pentru credincioşi, de regulă se află pe laturile/părţile dreaptă şi stângă din interiorul bisericii)

- sveşnic, din s. svet - lumină (obiect liturgic care susţine lumânarea/lumânările)

- ţârcovnic, din s. ţercov - biserică (dascăl/cântăreţ bisericesc sau/şi persoană care îngrijeşte biserica)

- tiplotă, din s. teplota - căldură/cordialitate (vas mic liturgic cu care se toarnă căldura/apa încălzită în sfântul potir, la rugăciunea Tatăl nostru, înainte de împărtăşirea preotului)

- utrenie, din s. utro - dimineaţă (utrenia este lauda bisericească care se săvârşeşte dimineaţa)

- vecernie, din s. vecer - seară (vecernia este lauda bisericească care se săvârşeşte seara)

- verhovnic, din adj. verhovnâi - suprem/înalt (Sfântul Apostol Petru este numit verhovnic, în sensul de căpetenie între cei doisprezece apostoli)

- vlădică, din vb. vladet - a stăpâni/a cunoaşte bine (vlădica/episcopul este exponentul ortodoxiei credinţei şi cel care deţine puterea conducătoare în Biserică, în numele lui Hristos)

- vohod, din s. vâhod - ieşire (vohodul mare/ieşirea cu cinstitele daruri şi vohodul mic/ieşirea cu Sfânta Evanghelie din sfântul altar în mijlocul naosului între credincioşi)

- voscreasnă, din s. voscresenie - înviere (voscreasna este un text liturgic cântat, din rânduiala utreniei duminicii/învierii, prin care se recapitulează pericopa evanghelică de la utrenie, mai ales pentru credincioşii care nu au fost prezenţi la vremea citirii acesteia de către preot)

- Vovidenie - Intrarea Maicii Domnului în Biserică

II. Toponime, patronime şi antroponime

- Cernica, din s. cernica - afină (denumirea localităţii şi a mănăstirii Cernica, vine de la Vornicul Cernica, ctitor al mănăstirii(1608), însă numele/denumirea are derivare slavo-rusă; în ceea ce priveşte denumirea mănăstirii Cernica, aceasta poate fi asemănată şi cu denumirea mănăstirilor Cozia din Vâlcea şi Nucet din Dâmboviţa; coz, cf. Mircea Păcurariu, însemna nucă în pecenego-cumană. La un momentdat, cele două mănăstiri muntene, purtau aceiaşi denumire - Nucet - şi astfel se crea confuzie; s-a hotărât ca mănăstirea Nucet de pe Valea Oltului, să se numească Cozia; Nucet/Cozia venea de la pădurile/plantaţiile de nuc care înconjurau aceste lăcaşuri monahale; o similitudinea între m-tirile Cernica şi Nucet/Cozia este aceea că au nume de fructă - afină şi nucă)

- Bistriţa, din adj. bâstrâi - ager/expeditiv

- Cerna, din adj. ciornâi - negru

- Cernavodă, din adj. ciornâi + vb. vodit - negru + a conduce (numele conducătorului politic Negru Vodă, este legat de întemeierea Ţarii Româneşti -1290; ca toponim se poate indica mănăstirea Cetăţuia-Negru Vodă din Argeş şi localitatea Negru Vodă din judeţul Constanţa)

- Bogdan, din ds. Bog + dan - Dumnezeu + dar (darul lui Dumnezeu este traducerea unui prenume slavon, purtat probabil, mai ales de copii dobândiţi mai greu, cu multă rugăciune şi nădejde în Dumnezeu, asemenea Maicii Domnului sau Sfântului Ioan Botezătorul; de altfel, orice copil este darul prin excelenţă al lui Dumnezeu şi o slavă a părinţilor care îl dobândesc; deşi încă nu se cunoaşte un sfânt cu numele de Bogdan, prin etimologia cuvântului, se înţelege că acest prenume este unul profund creştin, apărut într-un spaţiu ortodox)

- Deva, din s. deva - fecioară

- Dobre, din adj. dobrâi - bun

- Dostoievski, din adj. dostoinâi - demn/merituos (chiar dacă nu e patronim românesc/românizat, l-am inclus în listă pentru că e numele marelui scriitor al literaturii universale, căruia şi Biserica îi acordă o deosebită atenţie)

- Dragomir, din adj. dorogo+s. mir - fire+scumpă/preţioasă (fire/natură bună, cu referire la oamenii cu un caracter deosebit)

- Glina, din s. glina - lut (posibil ca din această localitate ilfoveană de lângă Bucureşti, pe vremuri să se fi extras şi prelucrat lutul pentru olărit)

- Predeal, din s. predel - capăt/frontieră (Predealul a fost localitate de frontieră între Ţara Românească şi Transilvania/Austro-Ungaria, aici mutându-se în 1852 punctul vamal de la Breaza)

- Radu, din s. radost - bucurie

- Târgovişte, din s. torgovâi - comercial/negustoresc (perioada medievală i-a adus oraşului muntean recunoașterea ca târg de importanță europeană, unde se schimbau mărfuri sosite din trei continente cu cele ale producătorilor locali)

- Tolstoi, din adj. tolstâi - gras/voluminos (numele cunoscutului clasic rus, vine de la fizionomia înaintaşilor săi, precum şi a sa proprie; undeva între 1853-1856, scriitorul Lev Nicolaevici Tolstoi, aflându-se în exil politic, a locuit mai bine de un an într-un conac din localitatea Moara Domnească de lângă Bucureşti)

- Ucraina, din prep. u + s. krainia - la + margine/extremitate (Ucraina, marginea/partea de sud a fostului Imperiu Rus; întrucât Ucraina ne este stat vecin, nu e rău să ştim de unde îi vine denumirea)

- Vladimir, din ds. vladeleţ + mir - stăpân + lume (stăpânul lumii, este traducerea unui prenume, care s-a pretat mai ales pentru căpeteniile politice din spaţiul slav)

III. Alte cuvinte

- a căli, din vb. calit - a prăji

- calic, din s. colicestvo - cantitate/volum

- a hrăni, din vb. hranit - a conserva/menţine (existenţa fizică se conservă/păstrează prin hrană/hrănire)

- a se izmeni, din v. izmeniatsia - a se preface/schimba (despre un copil răsfăţat mai ales)

- a obijdui, s. obida - asuprire/jignire

- a roboti, din vb. rabotat - a lucra (formă arhaică întâlnită încă la sate)

- a se ţine de şotii, din vb. şutit - a glumi

- a sili, din s. sila - constrângere/putere (cu sila/cu forţa; a utiliza forţa fără acordul voinţei)

- a tâlcui, din vb. tolkovat - a comenta/interpreta

- a topi, din vb. topit - a face focul

- a trudi, din vb. truditsia - a lucra cu sârguinţă

a zămisli, din s. zemlia - pământ (legătura este strânsă; din momentul zămislirii/conceperii, se înţelege că noul suflet întrupat, a venit pe pământ/s-a împământenit intrând în istorie)

- biet, din adj. betnâi - sărac

- bolniţă, din s. bolniţa - spital

bolşevic din s. bolşinstvo - majoritate

- castron, din s. costrulia - castron/cratiţă

chirpici, din s. chirpici - cărămidă (casă de chirpici/ construcţie din cărămidă ţărănească de lut)

- chit, din s. kit - balenă (Iona din pântecele chitului - Matei XII; 40)

- cinstit, din adj. cistâi - curat

- cioară, din adj. ciornâi - negru (DEX-ul indică cuvânt autohton, însă legătura dintre cioară, pasăre total neagră şi culoarea negru, este evidentă)

- colac, din s. kulici - cozonac

- copcă, din vb. copat - a săpa (pescuit la copcă prin săpare în gheaţă)

- dârz, din vb. derzat - a cuteza

- destoinic, din s. dostoinstvo - demnitate

glas, din s. golos - glas

- hâtru, din adj. hitpâi - deştept

- jalbă, din s. jaloba - cerere/reclamaţie

- jar, din s. jar - căldură

- leat, din s. pl. let - ani (la leatu- în anul…, se întâlneşte în cronici, în pisanii)

- mireasă, din s. mir - lume (în sensul de cea care a intrat în rândul lumii, care s-a căsătorit, aşa cum face aproape toată lumea)

nărav, din s. nrav - fire

năuc năucit, din s. nauka - ştiinţă (legătura este strânsă; ştiinţa/activitatea ştiinţifică, abordată exclusiv fără nici o raportare la Dumnezeu, duce la năucire; volumul mare de informaţii, de asemenea îl poate bulversa/dezorienta pe om, în sensul că îi sufocă simplitatea atât de necesară unei vieţi echilibrate, ceea ce înţelepciunea ţărănească sintetizează prin zicala unde e carte e şi prostie)

- neica (nimeni), din adj. nechii - un oarecare (uneori se foloseşte peiorativ pentru a se arăta lipsa de importanţă a unei persoane)

- nevastă, din s. nevesta - mireasă (legătura este strânsă; mireasa devine soţie/nevastă, iar nevasta autentică, obligatoriu a fost şi mireasă; în căsnicie ar fi ideal ca raportarea soţului la soţie/nevastă, să fie permanent ca la o nevasta-mireasă, adică plină de duioşie şi tandreţe, aşa cum a fost în ziua nunţii; astfel s-ar înţelege lucrurile în lumina acestei etimologii, care ne arată defapt, că nevasta este mireasă nu pentru o zi, ci pentru o viaţă)

- obraz, din s. obraz - chip (obrazul este o bună parte din chip/figură )

- osârdie, din s. serdţe - inimă (lucru împlinit cu osârdie, din inimă)

- pilit, din vb. pit/trec. pil - a bea (persoană uşor băută/care a consumat alcool; deşi DEX-ul indică ţigănescul pilo, putem totuşi să facem legătura şi cu trecutul verbului menţionat)

plocon, din s. poklon - compliment, închinăciune

- pojar, din s. pojar - incendiu (petele roşii care apar în timpul pojarului/rujeolei pe suprafăţa corpului, îi dau acestuia culoarea focului)

- precupeţ, din s. kupeţ - negustor/revânzător (cu ajutorul prefixului pre se multiplică acţiunea şi astfel dă revânzător)

prost, din adj. prostoi - simplu

răspântie, din s. rasputie - intersecţie

- rât, din vb. rât - a excava/scormoni (un porc lăsat liber poate face cu râtul adevărate “arături”)

sălaş din s. şalaş - colibă

- smirnă, din adj. smirnâi - cuminte/înţelegător (adesea acest cuvânt e adresat copiilor neastâmpăraţi)

soroc, din s. sroc - termen/durată (i-a venit sorocul, s-a împlinit sorocul/termenul)

- sovietic, din s. sovet - consiliu/sfat

- strajă, din vb. storojit - a păzi

- târg, din s. torg/adj. torgovâi - activitate comercială

- tihnit, din adj. tihii - liniştit/domol

- ucenic, din vb. ucit - a învăţa

- uliţă, din s. uliţa - stradă

- voievod, din vb. vodit - a conduce

- zălog, din s. zalog - amanet/gaj

- zdravăn, din s. zdorove - sănătate

- zlătar, din s. zalato - aur (ţigan aurar, care prin tradiţie se ocupă de confecţionarea unor bijuterii şi obiecte din aur)

Ionut Barbu

Despre autor

Teodor Danalache Teodor Danalache

Senior editor
718 articole postate
Publica din 30 Iulie 2009

03 Aprilie 2013

Vizualizari: 17271

Voteaza:

0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE