Giulgiul din Torino trebuie venerat?

Giulgiul din Torino trebuie venerat? Mareste imaginea.

Giulgiul din Torino este considerat a fi panza cu care a fost infasurat trupul lui Hristos dupa ce a fost coborat de pe cruce. Giulgiul are o lungime de 4,36 m si o latime de 1,10 m. Urmele de pe Giulgiu, contureaza doua imagini - din fata si din spate - ale unui barbat cu inaltimea de 1,85 m.

Pana in anul 1988, s-a crezut ca Giulgiul din Torino este Giulgiul lui Hristos. Incepand cu anul mentionat, o echipa de cercetatori a anuntat ca acest Giulgiu dateaza din secolul al XIV lea.

Unele persoane nu au tinut seama de raspunsul acestor cercetatori, ci de credinta poporului, si l-au cinstit in continuare. Aceste persoane nu trebuie desconsiderate pe motiv ca au ajuns sa cinsteasca ceva care a fost demonstrat ca nu i-a apartinut lui Hristos.

Fac precizarea ca orice crestin adevarat nu are nevoie de raspunsul stiintei pentru a cinsti Giulgiul. El are o alta nevoie atunci cand vine vorba de venerare. El are nevoie de aprobarea Bisericii. El stie ca un lucru nu este sfant prin el insusi, ci prin impartasirea de ceea ce este dumnezeiesc. Pentru el nu este important sa cunoasca faptul ca panza este din vremea Mantuitorului, cat faptul ca ea este declarata sfanta de Biserica.

Din nefericire, putini mai tin seama de ce spune Biserica. Pentru cei din zilele noastre e mai importanta afirmatia "Nici un experiment facut, nu a produs amprente similare celor de pe Giulgiu, petele de sange se potrivesc perfect numai daca panza este asezata pe un corp cu trei dimensiuni si nu daca sunt pictate pe o suprafata plana” (John Jackson, fizician american).

Cei care au fost preocupati mai mult de lucrul in sine, decat de lucrarea Bisericii asupra lui, au adus mai multe raspunsuri care sa confirme sfintenia lui. Voi aminti cateva dintre ele:

"Botanica Giulgiului”

Botanistul israelian Avinoam Danin a descoperit imagini de plante care au ramas imprimate in tesatura panzei. Au fost identificate imaginile a noua spini, in zona capului si a umerilor, imaginea unei trestii puse de-a lungul trupului Celui asezat in Giulgiu, precum si fructe raspandite pe intregul trup. Cercetarile acestui botanist au scos la iveala ca plantele imprimate pe panza sunt specifice zonei cuprinsa intre Ierusalim si Hebron, iar spinii de pe Giulgiu apartin speciilor "Ziziphus spina-christi" si "Rhamnus Iycioides", considerate cele mai salbatice plante din Israel. Aceste informatii au facut sa afirme ca panza i-a apartinut lui Hristos si astfel, ea poate fi venerata.

Literele descoperite pe Giulgiul din Torino

In urma studiilor facute, s-a descoperit ca pe Giulgiu se afla urme de cuvinte in greaca, latina si aramaica. Barbara Frale, experta in istorie si arheologie, a afirmat ca pe aceasta panza stau scrise cuvintele: "In anul 16 al domniei imparatului Tiberiu, Iisus Nazariteanul, coborat in aceasta seara, dupa ce a fost condamnat la moarte de un judecator roman, pentru ca a fost gasit vinovat de autoritatea evreiasca, este trimis pentru a fi inmormantat, cu obligatia ca trupul sa-i fie inapoiat familiei, doar dupa un an de zile“.

Barbara Frale sustine ca la evrei era obiceiul ca toti cei care primeau pedeapsa capitala, sa fie inmormantati intr-un mormant public timp de douasprezece luni. Dupa acest timp, trupurile acestora puteau fi luate de rude, iar identificarea se facea prin fasiile de papirus care erau puse pe panza in momentul inmormantarii lor. Barbara Frale afirma ca scrisul de pe fasiile de papirus s-a imprimat pe Giulgiu.

Tot ea afirma ca in cazul lui Hristos, avem de-a face cu o abatere de la acest obicei, caci trupul Sau nu a mai fost pus intr-un mormant public, ci a fost cerut de la Pilat de Iosif si Nicodim, spre a fi ingropat intr-un mormant nou, afirmatie prezenta si in Scriptura.

Ceea ce m-a facut sa scriu aceste randuri a fost faptul ca in perioada 10 aprilie - 23 mai 2010, s-au organizat pelerinaje catre Giulgiul din Torino, fara ca Biserica sa precizeze sfintenia lui. Atunci cand s-au descoperit moastele unui sfant, Biserica nu a chemat cercetatori care sa ateste daca moastele sunt sau nu din perioada sfantului respectiv. I-a fost de ajuns descoperirea facuta de Dumnezeu in chip minunat unor persoane si minunile savarsite prin atingerea de ele.

In concluzie, Giulgiul poate fi venerat fara retineri daca Biserica ne cheama sa facem acest lucru. Afirmatia cercetatorilor ca el este autentic poate face cel mult ca el sa fie admirat, dar nu cinstit. Asa ca in cazul in care stiinta s-ar pronunta ca Giulgiul nu este un fals, nu ar da nastere la credinciosi, ci doar la mai multi curiosi.

Adrian Cocosila

Pe aceeaşi temă

04 Aprilie 2012

Vizualizari: 7956

Voteaza:

Giulgiul din Torino trebuie venerat? 0 / 5 din 0 voturi. 6 review utilizatori.

Comentarii (6)

  • Justin LazarPostat la 2010-07-06 07:08

    Bibliografie mininmala inainte de a ne lansa in dispute despre Sf.Giugiu: 1. Giulgiul (a se sti ca se infasura corpul in mai multe fasii de panza - v. Evangheliile si dupa aceea intr-un giulgiu acoperitor, exterior, final (nu acesta din urma este relicva in discutie) ) este semnalat la Edessa (Asia Mica), unde fusese trimis de un ucenic al lui Iisus, regelui acelei cetati, care il rugase pe Iisus sa il vindece de lepra, chiar inaintea rastignirii. Iisus ii raspunde regelui ca nu poate veni, dar va trimite un ucenic. Dupa moartea si Invierea lui Iisus, un apostol e trimis la Edessa cu Giulgiul si regele este vindecat. Giulgiul este ascuns ulterior intr-o cripta de deasupra portii fortificate a cetatii, din cauza unei invazii si ramane astfel ascuns acolo cateva secole, pana se efectueaza lucrari de reparatii ale fortificatiilor si este redescoperit. 2. Giulgiul este adus la Constantinopol la 944. http://es.wikipedia.org/wiki/Sudario_de_Tur%C3%ADn En 1203, un cruzado llamado Robert de Clari asegura haber visto la tela en Constantinopla: «Donde estaba el sudario en el que nuestro Señor fue envuelto, y que cada viernes se alzaba bien alto para que uno pudiera ver en él la figura de nuestro Señor». 3. Giulgiul este luat de cruciati si dus in Franta, apoi Italia. 4. Analizele stiintifice asupa "fabricarii" giulgiului au ajuns la concluzia zdrobitoare ca singurul mod in care imaginea putea fi imprimata pe giulgiu era "emisie spontanta intensa de lumina si caldura" (gen laser): http://es.wikipedia.org/wiki/Sudario_de_Tur%C3%ADn Aceasta tehnica nu exista la 1300. Orice alta tehnica (aplicarea de vopsea (care s-ar fi impregnat in panza si nu ar fi ramas la nivelul micronilor, la suprafata panzei), contact direct, vapori, etc) cade la analiza detaliata. 4. Sf.Mahrama este adusa in Spania (Oviedo) pe la anul 700 5. Analizele ADN ale sangelui de pe Mahrama din Oviedo si ale sangelui de pe Giulgiul din Torino au fost indubitabile: sangele apartine aceleiasi persoane. (cu alte cuvinte, analiza carbon (care se stie ca e imprecisa si putea fi efectuata si pe petice adugate Giulgiului in urma incendiului din Evul Mediu) nu e elocventa, nefacand 2 bani in acest caz). Mai mult, analizele ADN ale sangelui de pe Giulgiu si de pe Mahrama releva ca desi sangele apartine unei persoane masculine, aceasta nu prezinta decat ADN matern: XX. http://www.gentlewisdom.org.uk/?p=950 This is what Tipler claims to have discovered, from what I can tell from the short extracts quoted in the Anglican Curmudgeon post: the bloodstains on both the Shroud of Turin and on the Sudarium of Oviedo (supposedly respectively the burial shroud and face cloth of Jesus) contain a unique form of DNA, exhibiting both the very rare XX male syndrome (a human genetically female but physically male) and some other unique characteristics which I do not understand. Tipler writes that he found, in raw data from analysis of the bloodstains,

  • Claudiu DinuPostat la 2010-07-03 13:55

    In primul rind trebuie sa spun ca deseori am impresia ca aici se scrie deseori cu excess de zel chiar cu fanatism atunci cind e vorba de alteceva decit de ortodoxie. Eu sint ortodox insa am calatorit enorm in lume am lucrat in 29 de Tari si am colindat alte 20 ca turist. In ceea ce priveste Credinta mea si ceea ce fac eu nu cred ca trebuie sa discut insa: Fanatismul pe linga Faptul ca este un pacat si chiar urit foarte urit si ne aduce foarte aproape de ceea ce fac musulmani actual in lume si tot din fanatism au pornit razboaie si chiar si astazi sint popare ortodoxe care se intrec in uritime asuprind si incercind sa acapareze ceea ce nu este al lor - priviti Grecii cit de acaparatori si aroganti sint in Ierusalim sau in sf. Munte sau Rusi care nu se indoiesc sa puna la indoiala Patriarchatul Georgian mai - Tara care are mai multi sfinti ca Rusii Biserici. Ce vreau sa spun este ca ma indoiesc grozav ca vreunul din voi din Tara care in afara de mass media de gen Discovery Channel si Internet nu prea au alte surse pot sa aiba informatii concrete despre Giulgiu. Vreti sa va mintuiti Fratiilor? Pai atunci stati in Banca voastra cind e vorba de ce nu stiti - caci hai sa o luam si pe dincolo: Ce e daca acel Giulgiu e intradevar cel care la infasurat pe D-nul nostru Isus? Templierei venerau scrierile lui Antonie cel mare si nu au luat parte la cucerirea Constantinopolului Oare chiar credeti ca intunecinduva Mintea cu Fanatism vedeti in intelegeti mai bine? Asa si cind vad acest amestec de Fanatism - Cvasi Theologie Personala - Cercetare stiintifica naiva ma intreb: Oare cu ce ne diferentam noi Fratiilor de ceilanti? Oare nu judecind vom fi judecati? Isus a adus Iubire Fratiilor nu timpenie, Ura si Dobitocie intr-un cuvint cum zice Dan Puric: Uritul Deci eu chiar venerez acest Site insa ma doare cind vad ca si noi facem aceleasi Greseli ca si toti Ceilanti care traim sub soarele acestui pamint: Dumnezeu sa ne ierte si sa ne eschida Ochii si mintea catre Iubirea sa

  • silviu milasan Postat la 2010-07-03 10:20

    n Andrei, ai perfectă dreptate. Biserica a existat atâta vreme fără, cinstirea acelui giulgiu care putea să imprime orice trup uman, nu doar pe cel a lui Hristos. Iar Biserica Ortodoxă nu s-a exprimat niciodată în favoarea cinstirii lui.

  • Postat la 2010-07-03 08:09

    Sfantul SERAFIM ROSE explica foarte clar ca giulgiul nu este al lui HRISTOS ! Biserica nu inseamna decat legatura dreapta cu Dumnezeu asa ca orice sinod sau popi care dau decizii in numele lui Dumnezeu dar ele sant nedrepte nu trebuiesc urmate !(desi ei spun ca sant in numele bisericii !!!) Sfintii spun voia lui DUMNEZEU !!!

  • Micu Dan Postat la 2010-07-02 23:12

    Imi cer scuze, insa nu pot fi de accord cu Dvs. A afirma ca giulgiul din Torino este giulgiul Mantuitorului este o minciuna si Bserica nu poate sustaine asta. Poate niste slujitori interesati ai Bisericii.

  • Cosmin-Alexe DiaconuPostat la 2010-07-02 12:06

    Domnule Adrian Cocosila, Va rog sa cititi urmatorul articol preluat de pe site-ul theologhia.wordpress.com: Ortodocşii români din Italia au “cinstit” Giulgiul din Torino COMUNICAT DE PRESĂ CINSTIREA GIULGIULUI DE LA TORINO Pe tot parcursul zilei de miercuri 28 aprilie 2010, crendincioşii din Episcopia Ortodoxă Română a Italiei şi din întreaga Mitropolie a Europei Occidentale şi Meridionale, precum şi din Episcopia Europei de Nord, vor avea bucuria de a cinsti Giulgiul Mântuitorului care se află la Torino. Curia arhiepiscopală din Torino a pus la dispoziţie pelerinillor veniţi din Italia şi din Europa occidentală şi de nord două mii de bilete care să le permită intrarea în capela care adăposteşte faimoasa relicvă care se expune o dată la câteva zeci de ani. Programul acestei zile va fi următorul: 8.30 – Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie la parohia Sf. Cuv. Parascheva (Torino I), după care credincioşii programaţi pentru ora 11h se vor îndrepta spre capela care adăposteşte Giulgiul. 10.30 – Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie la parohia Sfânta Cruce (Torino II) pentru credincioşii care au cinstit Giulgiul începând cu ora 8h30. 21.00 – Vecernia ortodoxă în limba română şi italiană la care va participa şi Eminenţa Sa Cardinalul Poletto de Torino. La acest eveniment vor participa Înalt Preasfinţitul Părinte Mitropolit Iosif al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale, Preasfinţitul Episcop Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, Preasfinţitul Episcop Timotei al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei şi Preafinţitul Episcop Macarie al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord. DEPARTAMENTUL DE INFORMARE ȘI MASS MEDIA AL EPISCOPIEI ORTODOXE ROMÂNE A ITALIEI sursa> http://episcopia-italiei.it/ Dupa cum ati putut citi mai sus in comunicatul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, nu cu mult timp in urma, pe 28 aprilie a.c., crestinii ortodocsi din Italia si nu numai au putut “cinsti” Giulgiul din Torino, care ar pastra imaginea originala a Mantuitotului Iisus Hristos. Curia arhiepiscopala din Torino a pus la dispozitie pelerinilor veniti din Italia si Europa Occidentala si de Nord 2000 de bilete *(cf. Credinta strabună, an XX, nr. 5 (290), mai 2010, p. 11) pentru a putea intra in capela ce adaposteste faimoasa, dar controversata “relicva”. De pe site-ul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale si Meridionale, cu sediul la Paris, aflam ca invitatia a venit din partea Arhiepiscopiei Catolice de Torino. Mai multe despre istoria acestui giulgiu puteti afla AICI. Mi se pare ciudata acordarea aceastei “cinstiri” Giulgiului de la Torino, deoarece autenticitatea acestuia este pusa deseori in discutie. Nici macar catolicii nu s-au pronuntat in mod oficial asupra autenticitatii, iar unii episcopi catolici in 1370 si 1389 infirma autenticitatea lui, spunand ca nu este decat un fals, “menţionând chiar şi numele artistului care pretinde că a realizat giulgiul”. De asemenea, rezultatele stiintifice realizate prin metoda datarii cu Carbon 14 in trei laboratoare renumite din lume au aratat acelasi lucru, cum ca giulgiul ar data din perioada 1260-1390, adica imediat dupa Marea Schisma si cruciade, binestiindu-se interesul cavalerilor templieri pentru obiectele sfinte, interes care nu-i impiedica deseori sa “fabrice” relicve doar pentru a-si spori patrimoniul sacru. Domne, daca s-ar fi dus acolo doar din curiozitate era inca ceva, insa sa spui ca au mers acolo ca sa “cinsteasca” giulgiul, arata ca cei de la Episcopia Italiei chiar cred in autenticitatea giulgiului. Intrebarea care se pune acum este urmatoarea> E periculos sa cinstesti acest giulgiu?… Chiar daca acesta nu este autentic, si sa apelezi doar la valoarea pedagogica si pioasa pe care o impune vederea unui chip rastignit pe panza? Sau macar din curiozitate?… cred ca multi dintre voi v-ati pus aceaste intrebari, macar si in treacat. Eu zic ca nu este folositor acest lucru. Am sa va explic imediat de ce… Fiindca reprezinta o denaturare a adevarului, iar “Calea, Adevarul şi Viata” este Hristos (In. 14, 6). Mai mult decat atat, dupa cum o sa vedeti, e un atac la Invierea Mantuitorului… In toata iconografia bizantina giulgiul este reprezentat ca luând forma trupului Mantuitorului, fiindcă ucenicii au facut dupa cum era obiceiul la iudei (In. 19, 40), infasurand trupul cu giulgiu si miresme. Ori acele miresme faceau ca giulgiul sa se lipeasca de trup si sa se pietrifice, devenind ca un corset, ca sa ne exprimam mai plastic. Aici este miracolul invierii Mantuitorului, fiindca Petru, cand a intrat sa vada mormantul, zice evanghelistul ca “a vazut giulgiurile singure zăcând” (Lc. 24, 12), ceea ce nu era de mirat daca trupul Mantuitorului ar fi fost infasurat precum arata giulgiul din Torino, insa imediat evanghelistul spune, la fel de uimit ca si Petru, ca acesta “a plecat, mirandu-se in sine de ceea ce se intamplase” (Lc. 24, 12). Cu alte cuvinte, lui nu-i venea sa creada cum giulgiurile “zac singure”, adica pastreaza forma trupului, aratand prin aceasta invierea miraculoasa. De asemenea, mahrama este mentionata ca fiind pusa deoparte de giulgiuri, fiind “infasurata”, dupa cum zice evanghelistul> “Iar mahrama, care fusese pe capul Lui, nu era pusa impreuna cu giulgiurile, ci infasurata, la o parte, intr-un loc” (In. 20, 7). Verbul “a infasura” arata tocmai acest lucru: acoperirea stransa de jur-imprejur a conturului capului cu o panza pentru a-l cuprinde. Imobilitatea pe care o oferea giulgiul infasurat cu miresme si mahrama infasurata pe cap se poate vedea lamurit si la invierea lui Lazar: “Şi a ieşit mortul, fiind legat la picioare şi la mâini cu fâşii de pânză şi faţa lui era înfăşurată cu mahramă. Iisus le-a zis: Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă” (In 11, 44). Aici este frumusetea invierii lui Hristos!… fiindca a biruit moartea si a inviat lasand giulgiurile si mahrama asa cum fusesera puse de ucenici cand a fost ingropat, adica a lasat pecetile intregi. Si ale mormantului si ale giulgiurilor si a mahramei. Asadar, “chipul” reprezentat pe giulgiul din Torino nu are cum sa fie cel adevarat al Mantuitorului, deoarece mahrama, dupa cuvintele evanghelistilor, era cea care acoperea capul si care a fost dupa inviere “infasurata” si pusa “la o parte, intr-un loc”. Astfel ca Giulgiul din Torino vine si contesta cuvintele evanghelistilor, nerespectand deloc obiceiul iudeilor dupa care fusese ingropat Mantuitorul deoarece, dupa cum se observa in imagine, giulgiul din Torino acoperea pe “de-a lungul” trupul, nu pe “de-a latul”, ca la iudei. Astfel se explica de ce apare chipul acela imprimat pe giulgiu si nu pe mahrama, asa cum ar trebui. Iarasi, giulgiul din Torino este doar o singura bucata de panza de in, in schimb peste tot in Evanghelii cuvantul “giulgiu” este trecut la plural> ” Si, aplecandu-se, a vazut giulgiurile puse jos” (In. 20, 5). In acest sens, chiar si simpla “curiozitate” care l-ar mâna pe crestin sa plateasca biletul de intrare pentru a vedea faimoasa “relicva” nu este intemeiata, iar daca ne mai gandim si la faptul ca papa Clement al VII-lea, ignorand la doar un an acuzele care negau autenticitatea giulgiului, încurajează, în 1390, pelerinajele în scopul venerarii giulgiului şi aceasta pentru obţinerea de venituri prin vânzare de indulgente. Prin aceste comunicate ale Episcopiei Italiei si Mitropoliei de la Paris nu putem decat sa observam cu mahnire cat de putin stim despre Invierea Mantuitorului si cat de putin citim Sfanta Scriptura… ce sa mai ceri sa mai si combati, cand tu nu esti nici macar intarit in cele ale credintei. Ma surprinde insa participarea la aceasta “cinstire” a Giulgiului din Torino a unui intreg sobor de ierarhi ortodocsi romani din diaspora in frunte cu IPS Mitropolit Iosif si format din PS Siluan al Italiei, PS Timotei al Spaniei si PS Macarie al Europei de Nord. Sa fie din diplomatie, sau din evlavie?… ramane de vazut! dan.camen. http://theologhia.wordpress.com/2010/05/18/ortodocsii-romani-din-italia-au-cinstit-giulgiul-din-torino/

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE