Am alaturat cei doi termeni din titlu nu pentru a-i opune, ci pentru a evidentia cateva aspecte ale raportului dintre Biserica si mass-media. Bineinteles ca problema acestui raport presupune o dezbatere pe mai multe nivele, intrucat Biserica si media reprezinta mai mult decat domenii sau institutii. Putem vorbi despre domeniul eclesial si despre cel mediatic, despre institutia eclesiala si despre institutii media. Insa, datorita complexitatii problematicii, este omniprezent riscul discursului unilateral si insuficienta o atare abordare, eludand termeni esentiali de ambele parti. De aici, superficialitatea si neintelegerea, exagerarea tendentioasa a contrastelor si punctelor de incompatibilitate, pana la diabolizare, sau, dimpotriva, asimilarea irationala generatoare de confuzie.

La noi, de cele mai multe ori, dezbaterea a fost condusa catre nivelul institutional: la un pol al discutiei, institutia Bisericii Ortodoxe Romane, iar la celalalt, institutiile media romanesti. Or, analiza mea are in vedere, pe de o parte, Biserica, sub aspect comunional, asadar nu doar institutional, ci prioritar existential, iar pe de alta, domeniul mass-media, ca provocare culturala persistenta, ca spectru de constructie al mentalului curent. Am ales aceasta abordare, intrucat este imuna la reductionisme si la ambiguitate, pornind de la elementele originare si esentiale celor doua fenomene.

Fara a ignora incontestabila sa dimensiune institutionala - tributara pana la un punct institutionalizarii conjuncturale a crestinismului in evul bizantin -, raportarea la Biserica, conform spiritului acesteia, se face in termenii comuniunii de credinta si viata, realizata in concretetea relatiilor dintre membrii fiecarei comunitati crestine, solidara la randu-i crezului si experientei tuturor celorlalte comunitati ecle-siale. Biserica se constituie comunional, asa incat resorturile comunicarii sunt apanajul puterii de comuniune, ale harului Mantuitorului impartasit comunitatii in reteaua legaturilor membrilor ei. Aceasta este experienta comunicarii in Hristos si in Biserica, experienta organizata dupa legea/dinamica harului/comuniunii ad intra, dar si ad extra. Comunicarea se concentreaza pe relatia cu Dumnezeu si intre membrii comunitatii, insa nu gregar, ci in perspectiva unificarii pe toate registrele realitatii, altfel spus, actualizand orice posibilitate comunicationala.

Despre mass-media am afirmat supra ca, dincolo de forma sa institutionalizata - obiectul de prim plan al cercetarii stiintifice din domeniul comunicarii, fara ocultarea celorlalte tipuri de comunicare (cel putin din perspectiva J. J. van Cuilenburg, O. Scholten, G. W. Noomen, Stiinta comunicarii, Humanitas, 2004) -, se remarca anvergura culturala a fenomenului. In studiul introductiv al acestei lucrari, Tudor Olteanu observa ca institutiile media au rolul de a transfera informatia catre public, dar si de a construi si reconstrui realitatea pentru public. Din aceasta perspectiva, este evidenta capacitatea media de a structura mentalul curent. Insa, chiar daca aceasta capacitate depinde si de profesionalismul institutiilor media, forta impactului asupra vietii publice rezida in gestionarea unuia dintre principalele simboluri ale omului de azi: informatia.

La nivel institutional Biserica a reactionat pana la a-si impropria unele dintre mijloacele de comunicare publica actuale. Chiar daca, in 15 ani de libertate de opinie nu a reusit sa initieze un proiect in domeniul jurnalismului de genul celui propus de Teodor Baconsky in eseul Evanghelia si ziarul (cf. Ispita binelui. Eseuri despre urbanitatea credintei, Anastasia, 1999), Biserica Ortodoxa Romana a recuperat in domeniul Relatiilor Publice, Patriarhia Romana si majoritatea centrelor mitropolitane si eparhiale ortodoxe fiind reprezentate public de un Birou de presa. De asemenea, in sesiunea din vara acestui an Sfantul Sinod a hotarat: „apreciind necesitatea informarii corecte si transparente a opiniei publice asupra vietii si activitatii bisericesti, Centrele eparhiale vor infiinta, acolo unde nu exista, un Birou de presa incadrat cu un purtator de cuvant si personal corespunzator".

In imediata legatura cu aceasta institutionalizata punere la zi, Biserica are de meditat asupra naturii si valorificarii informatiei de catre media. Nu pentru a incerca sa cenzureze si/sau sa manipuleze - verbe implicate in constructia mediatica a realitatii -, ci din simplul motiv ca, in cazul unui organism comunitar viu, adaptarea institutionalizata in domeniul mass-media necesita sustinerea dinspre criteriile specifice modului sau de a gandi si de a fi.

preot Nicolae-Cristian Cada

Baraganul Ortodox

.

• Biserica si mass-media, dinamica unei provocari pastorale
  Publicat in : Editoriale
• Marturie
  Publicat in : Editoriale