Iuda, iubitorul de arginti

Iuda, iubitorul de arginti

Ce orbire! Unde l-a dus! Asa e iubirea de argint! Ii face pe oameni nebuni, prosti, obraznici, caini in loc de oameni; dar, mai bine spus, ii face mai rai decat cainii; din caini ii face demoni; Iuda s-a imprietenit cu diavolul, care-l pierdea, si a vandut pe Iisus, Care-i facea bine, ajungand el insusi diavol prin vointa. La astfel de oameni da nastere pofta nesatioasa de bani. Ii face nebuni, sariti din minti, ahtiati cu totul dupa castig; asa cum a ajuns si Iuda.



Dar cum se face ca Matei si ceilalti doi evanghelisti spun ca diavolul a intrat in el, cand a tocmit pretul vanzarii, iar Ioan spune: "Dupa paine, a intrat in el satana"? Dar si evanghelistul Ioan stie ca a intrat diavolul in Iuda mai inainte; ca spune mai sus: "Si facandu-se cina, cand diavolul pusese mai dinainte gand in inima lui Iuda, ca sa-L vanda pe El".

Dar daca stia, pentru ce a mai spus ca dupa paine a intrat in el satana? O spune pentru ca satana nu intra in om dintr-o data, ci face mai intai multe incercari, lucru pe care l-a facut si cu Iuda. La inceput l-a incercat si s-a apropiat de el cu binisorul; cand a vazut ca este gata sa-l primeasca, a intrat cu totul in el si a pus stapanire desavarsit pe el.

Dar se mai poate pune o intrebare:

- Pentru ce Domnul si ucenicii mancand Pastele, l-au mancat impotriva legii? Ca nu trebuia sa-l manance stand jos. Ce putem spune?

- La aceasta intrebare raspund ca au mancat Pastele stand in picioare, iar dupa ce au mancat Pastele in picioare, s-au asezat la masa, ca sa manance mai departe. Un alt evanghelist spune ca in seara aceea nu au mancat numai Pastele, ci a mai si spus: "Mult am dorit sa mananc Pastele acesta cu voi", adica in anul acesta.

- Ce a vrut sa spuna Domnul?

- Ca atunci avea sa se faca mantuirea lumii, ca aveau sa fie date Sfintele Taine, ca prin moartea Sa avea sa se puna capat tuturor pricinilor pline de tristete. Atat ii era la inima lui Hristos rastignirea!

Cu toate acestea nimic n-a muiat fiara cea neimblanzita, nici n-a induplecat-o, nici n-a rusinat-o. Domnul l-a vaitat, spunand: "Vai de omul acela!" L-a infricosat, spunand: "Bine era lui de nu se nastea!"; l-a rusinat spunand: "Acela este caruia Eu, intingandu-i painea, i-o voi da".

Dar nici unul din aceste cuvinte nu l-au oprit. Era stapanit de iubirea de argint ca si cum ar fi fost nebun sau, mai bine spus, bolnav de o boala si mai cumplita. Da, iubirea de argint este mai cumplita decat nebunia. Ar fi facut, oare, un nebun ce-a facut Iuda? Nu scotea din gura lui balele nebuniei, ci uciderea Stapanului; nu strangea mainile, ci le intindea spre vanzarea scumpului sange. De aceea si nebunia lui e si mai mare, ca, sanatos fiind, era nebun. N-a rostit cuvinte fara noima; dar ce cuvinte mai fara noima sunt acestea: "Ce vreti sa-mi dati si eu vi-L voi da voua?" Diavolul a grait prin gura lui Iuda. Dar n-a lovit Iuda pamantul cu picioarele zguduindu-l? Nu! Este cu mult mai bine ca un om sa zguduie pamantul asa, decat sa stea drept cum a stat Iuda. Dar nu s-a taiat cu pietre?

- Nu! Si era cu mult mai bine decat sa faca ce-a facut!

Vreti sa va aduc in fata pe indraciti si pe iubitorii de argint si sa-i comparam pe unii cu altii? Sa nu se simta nimeni jignit! Nu jignesc omul, ci biciuiesc patima. Indracitul sta fara haina pe el, se taie cu pietre, strabate in fuga mare cai neumblate si anevoioase si este alungat cu strasnicie de diavol. Nu ti se par, oare, acestea infricosatoare?Ce ai zice daca-ti voi arata ca iubitorii de argint fac lucruri mai groaznice decat acestea cu propriul lor suflet; si atat de groaznice, ca pot fi socotite jocuri de copii faptele indracitilor in comparatie cu faptele zgarcitilor. N-ati fugi, oare, de boala aceasta, de zgarcenie? Haide, dar, sa vedem daca zgarcitii sunt mai de suferit decat indracitii! Nicidecum, ci, dimpotriva, mai nesuferiti. Sunt mai nerusinati decat mii si mii de oameni ce-ar umbla in pielea goala. Ca e cu mult mai bine sa nu ai pe tine haine, decat sa te plimbi prin lume imbracat cu hainele si averile dobandite prin lacomie, ca aceia ce praznuiesc sarbatorile lui Dionisos. Dupa cum aceia isi pun masti si se imbraca cu haine de nebuni, tot asa si iubitorii de argint; si dupa cum nebunia ii face pe indraciti de se lasa in pielea goala, tot asa si lacomia ii imbraca cu averile altora pe cei cuprinsi de patima iubirii de argint; iar imbracamintea lor e mai de plans decat goliciunea celorlalti. Si in cele ce voi spune, aceasta o voi arata.

De care nebun spuneam ca e mai nebun intre nebuni? De cel care se taie numai pe el sau de cel care se taie si pe el, dar si pe toti pe care-i intilneste? Negresit ca de acesta din urma. Nebunii se despoaie numai pe ei insisi; lacomii, pe toti pe care-i intalnesc.

- Dar nebunii, mi s-ar putea spune, isi sfasie hainele. Fiecare om jefuit si nedreptatit de iubitorul de argint ar dori mai degraba sa-i sfasie haina decat sa-l despoaie de toata averea. Dar iubitorii de argint nu lovesc pe oameni in obraz. Dar tocmai asta fac lacomii. Iar daca nu o fac toti, apoi toti ii lovesc in stomac, lasandu-i flamanzi si saraci lipiti pamantului. Dar iubitorii de argint nu musca cu dintii.

Dare-ar Dumnezeu sa muste cu dintii, si nu cu sagetile lacomiei, care-s mai dureroase decat dintii. "Dintii lor, arme si sageti" spune Scriptura. Te intreb: Cine sufera mai mult? Cel care a fost muscat o data si s-a vindecat indata sau cel mancat necontenit de dintii saraciei? Saracia fara de voie e mai cumplita decat cuptorul si fiara salbatica. 

- Dar iubitorul de argint nu colinda prin pustietati ca indracitii.

Dare-ar Dumnezeu sa colinde prin pustietati, si nu prin mijlocul oraselor, ca s-ar bucura de tihna toti locuitorii oraselor. Dar asa sunt mai de nesuferit decat indracitii, pentru ca fac in orase ce fac aceia in pustietati: prefac in pustie orasele. Si dupa cum in pustie nu-i nimeni care sa-i impiedice pe indraciti, tot asa si in orase nu-i nimeni care sa-i opreasca pe iubitorii de argint, care jefuiesc averile tuturora.

Sfantul Ioan Gura de Aur

.
Pe aceeaşi temă

30 Martie 2012

Vizualizari: 9834

Voteaza:

Iuda, iubitorul de arginti 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Arta de a creste copii buni in vremuri noi. Vol. 3 - Calauza intru sanatatea sufleteasca si trupeasca a copiilor
Arta de a creste copii buni in vremuri noi. Vol. 3 - Calauza intru sanatatea sufleteasca si trupeasca a copiilor Trupul este templu al Duhului Sfânt, iar sufletul este mai de preț decât întreaga lume. Volumul al treilea din seria Arta de a crește copii buni în vremuri noi se dorește o smerită călăuză pentru părinții ce doresc a-și crește fiii și fiicele cu 43.00 Lei
Arta de a creste copii buni in vremuri noi. Vol. 2. Calea unei bune educatii: autoritate si iubire
Arta de a creste copii buni in vremuri noi. Vol. 2. Calea unei bune educatii: autoritate si iubire Cum poți fi un părinte ferm, dar iubitor? Cum formezi un copil responsabil, fără să devii prea autoritar sau prea permisiv? Volumul 2 din Arta de a crește copii buni în vremuri noi se dorește a fi un ghid ușor de înțeles, cu multe exemple practice 40.00 Lei
Arta de a creste copii buni in vremuri noi. Vol. 1. Pasi spre viata duhovniceasca a copiilor
Arta de a creste copii buni in vremuri noi. Vol. 1. Pasi spre viata duhovniceasca a copiilor Nu există părinte desăvârșit, dar fiecare poate fi un mijlocitor al lucrării harului lui Dumnezeu în sufletul copilului său. Volumul 1: Pași spre viața duhovnicească a copiilor este o chemare întru a pune începutul cel bun: formarea copilului în lumina 33.00 Lei
Sfaturi in vremuri de prigoana
Sfaturi in vremuri de prigoana Ca să suportăm mai ușor suferințele trebuie să avem credință puternică, dragoste fierbinte către Dumnezeu, să nu ne lipim de cele pământești și să ne predăm cu totul voii lui Dumnezeu. Dacă vrei să scapi de tristețe, nu-ți lipi inima de nimic și de nimeni 32.00 Lei
Sfantul Serafim din Sarov - stalp de foc de la pamant la cer
Sfantul Serafim din Sarov - stalp de foc de la pamant la cer Minunat a făcut Domnul pe cel cuvios al Său, învrednicindu‑l să se numere printre serafimi, căci atât cu numele, cât și cu viața, Sfântul Serafim a slujit Sfintei Treimi, învățându‑ne, ca prieten al lui Dumnezeu și pro­oroc, meșteșugul tainic al 15.00 Lei
Dumnezeul meu. Despre incredere, dragoste si viata duhovniceasca
Dumnezeul meu. Despre incredere, dragoste si viata duhovniceasca volumul 2 Sunt foarte mulți oameni care trăiesc fără Dumnezeu. Au fost oameni muncitori, familiști, cumsecade, au dus o viață liniștită și bună. Atât. Nimic mai mult. Aceasta-i limita mai sus de care omul nu poate să urce prin propriile puteri. Domnul ne 27.00 Lei
Prin fereastra temnitei
Prin fereastra temnitei Această carte este o culegere de scrisori compuse de Sfântul Nicolae pe când era închis în lagărul german de la Dachau. Titlul pare să sublinieze faptul trist al întemniţării episcopului ortodox. Dar cum ar putea fi întemniţat un om liber ajuns, printr-o 35.00 Lei
Da-mi, fiule, inima ta
Da-mi, fiule, inima ta Cum supraviețuieşte sufletul coliziunii între rațiune și credință?Prezenta carte doreşte să aprofundeze această întrebare. Rătăcit în hățişurile unei păduri de lângă o mănăstire, în căutarea fiului său, Mihai își dă seama că nu va evada decât dacă găsește 35.00 Lei
Cuvioasa Teodora de la Sihla, Sfanta Carpatilor
Cuvioasa Teodora de la Sihla, Sfanta Carpatilor Cu siguranță, ați învățat la geografie, copii, despre Munții Carpați. Poate că i‑ați și străbătut cu pasul, în drumeții cu familia, cu școala sau cu prietenii. Câți știați, însă, că Munții Carpați au și o sfântă a lor, o sfântă de înălțimea duhovnicească 25.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact