Nr. 4998/1 decembrie 2005
COMUNICAT DE PRESA
Proclamarea canonizarii Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica si Caldarusani
Sambata, 3 decembrie 2005, la Manastirea Cernica Prea Fericitul Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, inconjurat de ierarhi ai Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, va oficia Sfanta Liturghie in cadrul careia este proclamata canonizarea Cuviosului Parinte Gheorghe de la Cernica si Caldarusani.
Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in sedinta din 20 - 21 octombrie 2005, a aprobat propunerile Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei si Dobrogei privind canonizarea Mitropolitului Grigorie Dascalu al Tarii Romanesti (cu ziua de sarbatorire la 22 iunie) si a Cuviosului Staret Gheorghe, Arhimandritul de la Cernica si Caldarusani (cu ziua de sarbatorire la 3 decembrie).
***
Vietuitor intre anii 1730 - 1806, Cuviosul Parinte Gheorghe - ardelean din Salistea Sibiului - si-a inchinat viata inca din tinerete slujirii lui Dumnezeu si oamenilor, intrand in monahism la Sfantul Munte Athos, la anul 1752, ca ucenic al renumitului parinte carturar Paisie Velicicovschi, staret pe atunci al Manastirii Vatoped. In anul 1763 il insoteste pe marele staret in Moldova, la Manastirea Dragomirna, iar din anul 1775 - din pricina ocupatiei austriece instaurata asupra Bucovinei - se muta impreuna cu parintele sau duhovnicesc si cu alti monahi la Manastirea Secu. Dupa o alta perioada de 4 ani petrecuta la Sfantul Munte, ieromonahul Gheorghe revine in Moldova, la Secu si la Neamt (aici fiind staret Paisie Velicicovschi), apoi trece in Tara Romaneasca, cu gandul de a se intoarce la Athos. Este convins de Mitropolitul Tarii Romanesti Grigorie al II-lea sa primeasca a revigora viata in schitul Cernica, aflat in totala parasire de vreo trei decenii, astfel ca oranduieste aici o manastire cu aleasa viata de obste dupa tipicul Muntelui Athos si al
obstilor paisiene din Moldova.
Roadele carmuirii sale la Cernica au facut ca, in 1793, Mitropolitul Filaret al II-lea sa-i dea in seama si manastirea Caldarusani, conducandu-le efectiv pe amandoua din aprilie 1794 si pana la moartea sa, in decembrie 1806, locuind, pe rand, in fiecare dintre ele si asezand egumeni (stareti) care sa le poarte de grija, mai ales cand el era plecat dintr-o manastire intr-alta. In ambele manastiri a randuit viata monahala dupa traditia athonito-paisiana. Sfarsitul vietii i-a sosit la 3 decembrie 1806, fiind inmormantat la Manastirea Cernica. Staretul Gheorghe este apreciat pentru viata sa aleasa, pentru tactul si roadele carmuirii celor doua mari obsti calugaresti din Tara Romaneasca, ca unul dintre cei mai de seama cuviosi romani, innoitor de renume al monahismului romanesc, in pragul epocii moderne, in duhul neo-isihast athonito-paisian.
In pragul implinirii, in 2006, a doua secole de la mutarea sa la cele vesnice, Staretul Gheorghe de la Cernica si Caldarusani este chemat sa se adauge cetei binecuvantate a sfintilor ortodoxiei romanesti.
Cinstitele sale moaste s-au pastrat la manastirea Cernica si vor fi asezate in biserica manastirii pentru a fi venerate de credinciosi.
BIROUL DE PRESA SI COMUNICATII
AL PATRIARHIEI ROMANE
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.