"Cand esti singur, pazeste-ti gandurile; cand esti cu altcineva, cuvintele” - Proverb mongol

In secolul al XIII-lea, Imperiul Mongol se intindea din China pana in Europa centrala, constituind un imperiu mai mare chiar decat cel al lui Alexandru cel Mare sau al Cezarior Romani, acoperind intreaga Asie, Indochina, si Europa Rasariteana. Trei mari religii au influentat in mod semnificativ Imperiul Mongol: crestinismul, budismul si islamul.

Crestinismul a fost propovaduit in stepele mongole prin intermediul misionarilor nestorieni, proveniti din Asia Centrala, in timpul secolului al VII-lea. Crestinismul Ortodox a patruns in Mongolia mult mai tarziu, intre ani 1771-1845, prin intermediul unor grupuri misionare ale Bisericii Ortodoxe Ruse. Prima biserica ortodoxa ridicata pe teritoriul mongol, este inchinata Sfantului Troitsky, fiindt construita in Khalkha, in 1872.

Misiunea nestoriana in Imperiul Mongol

In general, mongolii au fost considerati distrugatori ai crestinismului in Asia. Insa aceasta opinie nu este intru totul adevarata. Este just faptul ca mongolii sunt responsabili in mod direct de caderea crestinismului asiatic, insa prabusirea acestuia a survenit abia la sfarsitul dominatiei mongole.

Nestorianismul a fost prima forma a crestinismului propovaduita printre Mongoli in secolul al VII-lea cand cateva triburi mongole s-au increstinat. In timpul stralucirii Imperiului Mongol in secolul al XIII-lea, Marii Hani, au fost in cea mai mare parte samanisti si budisti, insa au fost toleranti fata de crestinii nestorieni, musulmani si manihei.

Negocieile mongole cu Roma

Posedam destule informatii precise cu privire la pozitia nestorienilor in Imperiul Mongol datorita Papei Inocentiu al IV-lea (1243-54), care a intretinut relatii diplomatice cu hanii mongoli. Papa Inocentiu al IV-lea dorea sa impuna peste tot recunoasterea autoritatii Bisericii Catolice. Planul sau indraznet avea trei puncte principale: 1) continuarea cruciadei in Palestina; 2) extinderea autoritatii papale in Biserica Rasariteana, mai curand prin diplomatie decat prin cucerire; 3) apropierea de mongoli in vederea convertirii lor la crestinism.

Pentru a implini acest plan, el a trimis o serie de misionari in Mongolia. Conducatorul lor a fost Giovanni di Piano Carpini. Acestia au ajuns la curtea lui Guyuk in Karakorum, pe 22 iulie 1246. Un raport a fost trimis in scurt timp la Roma. Prognoza pentru misiunea lor era foarte favorabila deoarece trimisii papali gasisera aici un mare numar de crestini nestorieni ocupand posturi influente. Chiar si in privinta hanului mongol, Carpini avea cele mai imbucuratoare vesti: „Crestinii care traiesc la curtea hanului ne asigura ca sunt ferm convinsi ca imparatul se afla la un pas de a deveni crestin. ”

Conducatorul armatei mongole in Apus, Alyigiday, a fost numit sa negocieze cu puterile crestine. Regele Ludovic al IX-lea, conducatorul cruciatilor, a ajuns in Cipru unde s-a intalnit cu emisarii lui Alyigiday pentru a discuta despre cooperarea militara, in vederea "eliberarii” crestinilor din Palestina.

Se stie ca trimisii lui Alyigiday au ajuns in Cipru pe 14 decembrie 1248, fiind primiti de regele Ludovic pe 20 decembrie. Ludovic al IX-lea la scurt timp si-a trimis reprezentanti, condusi de André de Lonjumeau, in tabara lui Alyigiday.

Mongolii s-au pregatit sa cucereasca Siria. Hanul Kublai l-a numit pe generalul Kitboga pentru a indeplini aceasta misiune. Kitboga era un crestin nestorian, si desigur, a contat simpatia pe care o purta crestinilor ortodocsi din Orientul Apropiat in lupta impotriva musulmanilor. Lupta din Galileea care a avut loc pe 3 septembrie 1260 s-a sfarsit cu infrangerea completa a mongolilor. Generalul Kitboga a fost prins si executat de catre musulmani, iar toate sperantele mongolilor de a se extinde in Orientul Apropiat au fost spulberate.

Cu toate acestea, influenta crestinismului a ramas un facror important la curtea imparatului mongol, iar hanii au continuat sa aiba raporturi de prietenie cu puterile crestine din Apus. Hanul Kublai s-a convertit la Budism insa a continuat sa manifeste un deosebit respect fata de crestinism. Biserica Nestoriana s-a bucurat de o libertate deplina in imperiul sau. Romano Catolicii au fost de asemenea admisi in tinuturile sale.

Hanii mongoli din Persia, de asemenea, au fost dornici sa aiba relatii de apropiere fata de crestini. In 1267 Hanul Abaga a trimis felicitarile sale Papei Clement al IV-lea pentru victoria asupra lui Manfred, regele Siciliei.

Nestorienii din Orientul Mijlociu au incercat sa stabileasca legaturi de apropiere intre mongoli si crestinii apuseni. Cu aprobarea hanului Abaga, doi clerici nestorieni, au participat la Conciliul de la Lyon din 1274. Cei mai importanti oameni de legatura intre hanul Kublai si Vatican au fost trei comercianti venetieni. Acestia au ajuns mai intai in China in 1262. In 1266 Kublai i-a trimis inapoi in Europa cu o cerere adresata Papei de a trimite o suta de profesori si misionari crestini pentru a-i instrui pe supusii sai in religia si cultura Apuseana. Planul insa nu a fost implinit.

Influenta crestina la curtea hanilor mongoli

Apusul medieval avea o perspectiva exagerata asupra simpatiei hanilor mongoli cu privire la crestinism. Adevaratul motiv a fost faptul ca cel mai puternic inamic al Imperiului Mongol in Asia de Vest erau musulmanii. In ochii apusenilor orasul central al Islamului era Egiptul Mameluc, pentru care mongolii au luptat in mod repetat, insa fara a-l cuceri.

Deoarece crestinii erau vazuti ca dusmani ai Islamului, vice-regii mongoli din Persia, ilkhanii, si-au manifestat bunavointa. Trei vice-regi persi au fost botezati dupa rnaduiala crestina in copilarie; cativa dintre ei au avut sotii crestine care au manifestat o importanta influenta asupra lor; pentru un timp mongolii au oscilat atat de fragil intre islam si crestinism incat si atingerea unei raze de lumina venite dintr-o parte sau alta, ar fi putut intoarce radical decizia.

Detinem informatii cu privire la toleranta religioasa a Marelui Han Mangu datorita lui William de Rubruck, un calugar franciscan care in 1253 a fost trimis de catre Ludovic al IX al Frantei, la curtea Marelui Han, in Karakorum. William relateaza ca Marele Han organiza discutii pe teme de religie impreuna cu reprezentanti ai crestinismului apusean, budismului si nestorianismului. Hanul Mangu insusi participa la slujbele nestoriene, chiar daca nu era botezat.

Astfel, a avut loc sub stapanirea mongola moderata o renastere a crestinismului nestorian care avea sa infloreasca in China in timpul dinastiei Tang, dar care mai apoi a disparut aproape complet.

In 1275 un mitropolit nestorian a fost numit in Cambaluc, sau Peking, dupa cum era cunoscut in vremurile medievale. Crestinii nestorieni au devenit atat de numerosi fiind raspanditi practic pretutindeni in Imperiul Mongol, incat hanul Kublai a infiintat in 1289, un fel de minister al afacerilor bisericesti, special pentru ei.

In 1330, Arhiepiscopul de Soltania mentiona ca se aflau peste 30 000 de nestorieni in Cathay, si ca "acestia sunt prosperi, avand numeroase biserici frumos decorate precum si cruci si icoane in cinstea lui Dumnezeu si a sfintilor Sai. Acestia oficiaza slujbe speciale in prezenta Imparatului si au primit mari privilegii de la el”.

Chinkiang a fost un alt centru al nestorienilor. Aici si in apropierea localitatii Sargis, un fizician din Samarkand, care a servit ca guvernator al orasului intre 1277-1278, a infiintat sapte manastiri. La inceputul secolului al XIV-lea se aflau trei biserici nestoriene in Yangchow; una dintre ele, Biserica Sfintei Cruci, fiind fondata de un bogat comerciant nestorian numit Abraham, la sfarsitul secolului al XIII-lea.

Dupa caderea Imperiului Mongol, in secolul al XIV-lea, crestinismul nestorian aproape a disparut de pe aceste tinuturi.

Crestinismul in Mongolia, astazi

In Mongolia, crestinii constituie un grup minoritar. Odata cu sfarsitul regimului comunist din Mongolia (1990), numarul crestinilor a inceput sa creasca simtitor. Grupuri misionare straine au mers in Mongolia, printre care, romano-catolici, luterani, ortodocsi rusi, presbiterieni, adventisti de ziua a saptea etc.

O statistica din 2005 arata ca in capitala Mongoliei, Ulan Bator, traiau aproximativ 24,000 de crestini, adica 2,5 % din populatia orasului. Se estimeaza ca in prezent in Mongolia traiesc aproximativ 60 000 de crestini.

Radu Alexandru