Knossos este cel mai mare sit arheologic din Creta, datand din epoca bronzului. A fost centrul politic si religios al culturii minoice. Palatul din Knossos a fost descoperit de catre Sir Arthur Evans in 1894. Insotit de catre Dr. Duncan Mackenzie, care s-a distins prin excavatiile pe insula Melos, si Dl. Fyfe,  Evans a folosit o echipa numeroasa ce s-a ocupat de excavatii care, din iunie 1900, a scos la lumina o mare parte din palatul antic. Remarcabilul Palat din Knossos asa cum se prezinta astazi este o reconstructie folosind materialele originale excavate de catre Arthur Evans.  Chiar daca Knossos nu este o asezare biblica, prezinta un mare interes din punct de vedere turistic datorita apropierii sale de Iraklion si mai ales datorita culturii minoice care a inflorit aici. Knossos se afla la aproximativ 5 km sud de Iraklion fiind usor de ajuns aici cu automobilul sau autobuzul.

Aceasta loc a fost pentru prima data locuit in era neolitica (6000 i.Hr.). Insa abia in epoca bronzului (2800-1100 i.Hr.) civilizatia minoica avea sa atinga in Knossos apogeul stralucirii culturale. Palatul initial, construit in jurul anului 1900 i.Hr., a fost distrus in urma unui cutremur in anul 1700 i.Hr..Un nou palat a fost construit la scurt timp. Cultura minoica a devenit renumita in timpurile moderne pentru coloritul si portrtele elaborate in fresca, printre alte lucruri, “saritul peste taur” (ce se pare ca era un sport sau un ritual religios).

Aceste picturi infatiseaza o societate care, in comparatie cu arta infloritoare contemporana a Regatului de Mijloc si al Noului Regat, este in mod surprinzator non-militara. Pe langa scenele cu femei si barbati legate de activitati precum pescuitul si ingrijirea florilor, frescele prezinta competitii de atletism, asemanatoare unui ritual, in care tineri efectueaza acrobatii pe spatele unor tauri.

Legende faimoase din Knossos s-au raspandit in intreaga lume, precum aventurile regelui Minos si Minotaurului (animalul mitologic inchis in labirintul in care victimele trebuiau sacrificate), si zborul lui Daedalus si fiul sau, Icar, cu moartea lui Icar aripile i s-au topit pentru ca a zburat prea aproape de soare.

Civilizatia minoica indigena a fost inlocuita de catre invadatorii micenieni undeva dupa 1450 i.Hr. , chiar daca acestia au continuat sa foloseasca palatul si sa-I aduca adaugiri. Se crede ca aceasta cultura razboinica a facut parte din grupul cunoscut ca “Popoarele Marii” ce a incercat sa invadeze Egiptul, fiind respins de catre Ramses III, si stabilindu-se de-a lungul coastei sudice a Israelului. Aceste popoare au devenit cunoscute in Biblie ca Filisteni, impotriva carora au luptat atat regele Saul, cat si David.

In jurul anului 1300 I.Hr. un incendiu devastator a distrus palatul. Pentru aproape o mie de ani inainte, orasul-stat Knossos a continuat in nordul si vestul zonei palatului. Orasul a ramas ca cel mai mare si cel mai puternic dintre cetatile cretane pana in perioada romana, cand opozitia fata de romani a facut ca acesta sa fie inlocuit de Gortina incepand cu 67 i.Hr.

Intrega zona este deschisa vizitarii si cele mai multe dintre marile atractii sunt usor de indentificat. Pe langa cladirilie colorate si fresce (originalele carora se gasesc in Muzeul Arheologic din Iraklion), amintim Camera Tronului cu paznicii grifoni; Camera Reginei cu baia proprie,  avand cada din teracota si cu ceea ce se spune a fi prima toaleta cu rezerva de apa; sisteme sofisticate de ferestre si perdele pentru aerisire si lumina precum si mari vase de lut folosite pentru a depozita cereale, vin si ulei de masline.

Radu Alexandru

• Biserica de lemn din Dridul Snagovului
  Publicat in : Mitropolia Munteniei si Dobrogei