Menora, sfestnicul cu sapte brate

Menora, sfestnicul cu sapte brate Mareste imaginea.

Menora este un sfestnic cu sapte brate, fiind totodata unul dintre cele mai vechi simboluri evreiesti. Cel mai adesea, menora este folosita in cult, despre ea vorbindu-se inca din vremea lui Moise, modelul acesteia fiind descoperit prin revelatie dumnezeiasca. Sub forma de simbol, aceasta a fost asezata pe stema nationala a statului Israel.

Acest sfestnic/candelabru cu sapte brate, numit menora, a fost asezata de Moise in Cortul Sfant, iar mai apoi, in Templul din Ierusalim. Menora este intalnita in toate sinagogile, in unele muzee si chiar in unele cimitire, ca inscriptie funerara.

Menora este unul dintre cele mai vechi obiecte de cult iudaice, ea fiind descrisa cu lux de amanunt, in cartea "Iesire" si in cartea "Zaharia".

Menora - Sfestnicul cu Sapte Brate

"Atunci a grait Dumnezeu cu Moise si a zis: (...) Sa faci sfesnic din aur curat. Sfesnicul sa-l faci batut din ciocan: fusul, bratele, cupele, nodurile si florile lui sa fie dintr-o bucata. Sase brate sa iasa pe cele doua laturi ale lui: trei brate ale sfesnicului sa fie pe o latura a lui si trei brate ale sfesnicului sa fie pe cealalta latura. El va avea la un brat trei cupe in forma florii de migdal, cu nodurile si florile lor, si la alt brat va avea trei cupe in forma florii de migdal, cu nodurile si florile lor. Asa vor avea toate cele sase brate, ce ies din fusul sfesnicului. Iar pe fusul sfesnicului sa fie patru cupe in forma florii de migdal, cu nodurile si florile lor: Un nod sub doua brate, un alt nod sub alte doua brate si un al treilea nod sub cele din urma doua brate, iar in varful fusului sfesnicului sa fie inca o cupa in forma florii de migdal cu nodul si floarea ei. Nodurile si ramurile acestea sa fie dintr-o bucata cu sfesnicul. El trebuie sa fie lucrat tot cu ciocanul, dintr-o singura bucata de aur curat. Sa-i faci sapte candele si sa pui in el candelele acestea, ca sa lumineze latura din fata lui. Sa-i faci mucari si tavite de aur curat. Dintr-un talant de aur curat sa se faca toate obiectele acestea. Vezi sa faci acestea toate dupa modelul ce ti s-a aratat in munte." (Iesire 25, 1, 31-40).

Menora - Sfestnicul cu Sapte Brate

"Si s-a intors ingerul care graia cu mine si m-a desteptat, ca pe un om pe care il trezesti din somn, si mi-a zis: "Ce vezi?" si am zis: "Iata vad un candelabru cu totul de aur, cu sapte candele, iar deasupra candelabrului este un vas cu untdelemn din care pornesc sapte tevi catre cele sapte candele; iar alaturi, doi maslini, unul de-a dreapta vasului cu untdelemn si altul de-a stanga" (Zaharia 4, 1-3).

Menora - Sfestnicul cu Sapte Brate

Sfestnicul cu sapte brate inalta mintea la lumina lui Dumnezeu, care lumineaza pe tot omul ce vine in lume, cat si la centralitatea prezentei lui Dumnezeu in viata omului.

Poporul ales a avut constiinta reala ca prin el vine lumina la toate popoarele, astfel in Templul din Ierusalim, o candela a menorei ardea permanent, anume cea dinspre vest a sfestnicului. Centralitatea lui Dumnezeu in viata omului se intelege de acolo de unde, initial, cele sase brate laterale erau indreptate inspre centru.

Se mai crede ca ziua de odihna iudaica, sabatul, era simbolizata de candela centrala a sfestnicului, in vreme ce candelele laterale, inchipuie celelalte sase zile ale saptamanii.

Hanuchia, menora folosita la sarbatoarea Hanuka - Sfestnicul cu noua brate

Sarbatoarea numita "Hanuka", adica "Sarbatoarea luminilor", aminteste de resfintirea Templului din Ierusalim, dupa revolta reusita a evreilor, impotriva monarhiei seleucide. In acea vreme, pentru aprinderea menorei, evreii au gasit ulei curat de masline numai cat pentru o zi de ars, insa acesta a ajuns vreme de opt zile, pana ce alt ulei a fost adus.

Hanuchia - Sfestnicul cu Noua Brate

In amintirea acestei minuni, sarbatoarea Hanuka foloseste un sfestnic cu noua brate (candele), dintre care opt amintesc de cele opt zile din vechime, iar a noua este folosita ca aprinzator. Cea de-a noua candela, numita "shamash", adica "slujitor", are rolul de a aprinde celelalte opt candele. Aceasta din urma este asezata separat de celelalte opt, fiind asezata, de obicei, putin mai sus decat ele, intr-o laterala sau in mijloc.

Numita initial "menora de Hanuka", acest obiect de cult a primit mai apoi numele de "hanuchia". Sfestnicul numit "hanuchia" este o menora cu noua brate, folosita in cele opt zile ale sarbatorii Hanuka. Denumirea acestui sfestnic - "hanuchia" - a inceput a fi folosita abia pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, in Ierusalim, de catre sotia lui Eliazar ben Yehuda, reformatorul limbii ebraice.

In sfestnicul folosit de Hanuka, lumanarile sunt asezate de la dreapta la stanga, insa aprinderea lor se face invers, anume de la stanga la dreapta. In fiecare noapte, dupa apusul soarelui, este aprinsa o noua candela. Aceasta modalitate de aprindere a candelelor (crescator) urmeaza regula hotarata de Casa lui Hillel, iar nu pe cea a lui Shammai, care sugera aprinderea tuturor candelelor in prima noapte, iar mai apoi, stingerea lor una cate una.

In antichitate, sfesnicul era asezat in prag ori chiar pe strada, in fata casei. Lampa se aprinde o data cu lasarea noptii, cu exceptia zilei de Sabat, cand candelele de Hanuka se aprind inaintea celor de Sabat, cu aproximativ jumatate de ceas inainte de asfintit. Ele trebuie sa arda cel putin jumatate de ora, ele pot insa continua sa arda in noapte, oricat de tarziu.

Teodor Danalache

Menora - Sfestnicul cu Sapte Brate

Despre autor

Teodor Danalache Teodor Danalache

Senior editor
718 articole postate
Publica din 30 Iulie 2009

19 Iulie 2012

Vizualizari: 14986

Voteaza:

Menora, sfestnicul cu sapte brate 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE