Sfantul Duh

Sfantul Duh Mareste imaginea.

"In aceasta zi, in Lunea Rusaliilor, praznuim pe insusi Preasfantul de viata Facatorul si intru tot puternicul Duh, Unul din Treime, Dumnezeu, Cel de o cinstire, de o fiinta si de o slava cu Tatal si cu Fiul.

In ziua Cincizecimii S-a pogorat Duhul Sfant, in chip de limbi de foc, peste Sfintii Apostoli, in foisorul unde stateau ei, si s-a asezat peste flecare dintr-insii. Pentru cinstirea Sfantului Duh, dumnezeiestii Parinti, care pe toate bine le-a tocmit, cu prilejul Cincizecimii, au randuit o sarbatoare deosebita, in aceasta zi a Rusaliilor.

Mantuitorul fagaduise inainte de patima Sa venirea Sfantului Duh, zicand: «De folos este ca Eu sa Ma duc; ca de nu Ma voi duce Eu, Mangaietorul nu va veni». Si iarasi: «Voi ruga pe Tatal si alt Mangaietor va trimite voua: Duhul adevarului, Care din Tatal purcede». Iar dupa patima, inainte de inaltarea la cer, iarasi a zis: «Iar voi sa ramaneti in Ierusalim, pana cand va veti imbraca cu putere de sus». Deci, fagaduindu-le pe Mangaietorul, acum L-a trimis lor pe Acesta.

Pe cand Ucenicii se gaseau in foisor, in ziua Cincizecimii, cam pe la ceasul al treilea din zi, s-a facut pe neasteptate tunet din cer, in asa fel, incat a strabatut multimea adunata la Ierusalim, din toata lumea; si Duhul Sfant S-a vazut in chip de limbi de foc, pogorand nu numai peste cei doisprezece Apostoli, ci si peste cei saptezeci de ucenici; si acestia au inceput sa graiasca in limbi straine, fiecare din Apostoli graind limbile tuturor neamurilor. Astfel, nu numai cel de alt neam auzea pe Apostol graind in limba sa proprie, ci si Apostolul intelegea si graia limba fiecarui neam. Din pricina aceasta multimea socotea ca sunt beti, ca neintelegand cum fiecare Apostol poate grai tuturor in limba fiecaruia, il socotea pe acela beat. Altii, insa, se mirau zicand: Ce inseamna aceasta? Multimea, adunata la Ierusalim pentru praznic, era din toate partile pamantului: parti, mezi si elimiti, care fusesera robiti putin mai inainte, de Antioh.

Deci, Duhul Sfant a venit dupa ce au trecut zece zile de la inaltare, iar nu indata dupa inaltare, spre a face pe Ucenici sa-L astepte cu si mai multa inflacarare. Traditia zice ca in fiecare zi venea sa se inchine acelui Trup indumnezeit al Iui Hristos cate una din cetele ingerilor. Deci, dupa implinirea celor noua zile, impacarea fiind savarsita prin Fiul, in a zecea zi a venit in lume si Mangaietorul. in ce priveste pogorarea Duhului dupa cincizeci de zile de la Pasti, aceas-ta ar fi in amintirea Legii Vechi; ca Israel a primit cele zece porunci dupa un timp de cincizeci de zile de la trecerea prin Marea Rosie. Sa se mai tina seama si de asemanari: Acolo era un munte, aici un foisor; acolo s-a vazut foc, aici limbi de foc; iar in locul tunetului si negurei din Sinai, aici s-a auzit un vuiet de vifor napraznic.

Duhul Sfant S-a pogorat in chip de limbi de foc, ca sa arate ca este in legatura cu Cuvantul cel viu; sau pentru ca Apostolii trebuiau sa invete multimile si sa le aduca la Hristos si prin mijlocirea cuvantului. S-a pogorat apoi, in chip de foc, ca sa arate pe de o parte, ca Dumnezeu este foc mistuitor, iar pe de alta, pentru nevoia de curatire; si S-a impartit in limbi, pentru haruri. Si precum odinioara a amestecat pe cei ce stiau numai o limba si i-a impartit in mai multe limbi tot asa si acum, celor ce cunosteau numai o limba, le-a dat sa cunoasca multe limbi, ca sa adune pe cei ce erau de diferite limbi, risipiti in toate laturile lumii. Faptul s-a petrecut intr-o zi de sarbatoare, pentru a fi cat mai multi cei adunati si ca prin ei vestea sa se raspandeasca pretutindeni; apoi si pentru ca cei ce se aflau acolo de Pasti si vazusera cele savarsite atunci asupra lui Hristos, sa aiba de ce sa se minuneze. Faptul s-a petrecut apoi in ziua Cincizecimii, fiindca se cuvenea ca tot in timpul in care se daduse Legea cea Veche, sa se reverse si harul Duhului; dupa cum si Hristos savarsind un nou Paste propriu, facuse in loc de Pastile cel obisnuit, Pastile cel adevarat.

Duhul nu S-a asezat pe buzele Apostolilor, ci pe capetele lor, caci capul este ocarmuitorul si partea cea mai aleasa a trupului si cuprinde in el mintea, de la care si limba isi trage graiul. Pe de alta parte, este ca si cum Duhul Si-ar lasa glasul prin limba, asezandu-Se asupra capetelor Apostolilor si randuindu-i astfel invatatori ai tuturor celor de sub soare. Vuietul care a avut loc si focul s-a intamplat din pricina ca ele au fost si in Sinai, aratand prin aceasta, ca si atunci si acum Duhul este Acelasi, dand Legea si oranduind toate. Multimea s-a tulburat de vuietul suflarii, fiindca socotea ca vine implinirea tuturor celor prevestite de Iisus, iudeilor, cu privire la nimicirea lor. Se spune «ca de foc», ca sa nu cugete cineva despre Duhul Sfant ca ar fi avut vreo insusire trupeasca.

Apostolii au fost invinuiti de betie. Dar Petru, sculandu-se si vorbind in mijlocul multimii, a dovedit ca lucrul acesta nu este adevarat, aducand marturie cuvantului proorocului Ioil. Astfel a induplecat dintre ei, cu cuvantul, ca la trei mii, sa vina la Hristos.

Sfantul Duh Se numeste Mangaietor, ca Unul Care are putere sa ne mangaie si sa ne aline; caci pe El L-am primit in locul lui Hristos. Si El mijloceste, cu graiuri nespuse, pentru noi catre Dumnezeu, ocrotindu-ne ca un iubitor de oameni, ca si Hristos, caci si Hristos este Mangaietor. Ca zice Apostolul: «Avem Mangaietor catre Dumnezeu pe Iisus». De aceea, Duhul Sfant Se mai numeste si «alt Mangaietor». Se numeste altul, pentru ca este de aceeasi fiinta. Caci unul si altul se spune numai despre cei ce sunt de aceeasi fiinta. Despre cei ce sunt de fiinte deosebite nu se poate grai asa, fara sa li se arate, indata, si fiinta pe care o au. Sfantul Duh este intru toate una cu Tatal si cu Fiul: de aceea, El este si impreuna-Ziditor a toate si chiar al invierii aceleia viitoare, si face toate cate voieste: sfinteste, imparte, innoieste, trimite, intelepteste, unge pe prooroci si, pe scurt zicand toate, El fiind liber, atotputernic, bun, drept, ocarmuitor. Prin El este toata intelepciunea, viata, miscarea, orice participa la sfintenie si Ia orice fel de viata, intr-un cuvant, toate cate are Tatal si Fiul are si El, afara de nenastere si nastere, de vreme ce El purcede de la Tatal.

Duhul revarsandu-Se, asadar, peste tot trupul, lumea s-a umplut de tot felul de daruri si prin El toate neamurile au fost calauzite la cunostinta lui Dumnezeu; si toata boala si toata neputinta au fost alungate.

Hristos a dat Ucenicilor Sai Duhul in trei randuri: inainte de patima, dar nu prea vadit; mai vadit dupa inviere, prin suflare; iar acum li L-a trimis pe El, in chip de limbi de foc; ceva mai mult, Duhul pogorandu-Se, i-a luminat mai desavarsit si i-a sfintit pe ei, ca prin acestia sa-si apropie toate marginile lumii.

Cu venirea Sfantului Duh si pentru rugaciunile Apostolilor Tai, Hristoase Dumnezeule, miluieste-ne pe noi. Amin". (Sinaxarul din Lunea Rusaliilor)

03 Iunie 2014

Vizualizari: 482

Voteaza:

Sfantul Duh 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE