Viata Sfantului Efrem cel Nou

Viata Sfantului Efrem cel Nou Mareste imaginea.

"În ședința de lucru din 22 mai 2014, care a avut loc la Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât înscrierea în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Sfântului Mare Mucenic Efrem cel Nou, canonizat de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, cu ziua de prăznuire la 5 mai. În Arhiepiscopia Bucureştilor, părticele din moaştele Sfântului Mucenic Efrem cel Nou se găsesc la paraclisul istoric 'Sfântul Mare Mucenic Gheorghe' din cadrul Reşedinţei patriarhale, la Mănăstirea 'Radu-Vodă' şi la Mănăstirea 'Doamna Chiajna' din judeţul Ilfov". Sfântul Efrem cel Nou este cinstit atât în ziua trecerii sale la Domnul, pe 5 mai, cât şi în ziua aflării cinstitelor sale moaşte, pe 3 ianuarie.

Sfântul Efrem s-a născut în oraşul Trikala al provinciei Thessalia, în anul 1384.

După cum se ştie, în 1393, oraşul Trikala a căzut sub jugul turcesc, atunci când Baiazid I a cucerit Thessalia. Din acea vreme, turcii au cotropit câmpia Thessaliei şi au început să se aşeze aici.

In anul 1395, în oraşul Tesalonic, otomanii au început înrolarea forţată a băieţilor băştinaşi în armata Imperiului Otoman. Acest proces a fost organizat şi coordonat de către Murat al II-lea şi s-a săvârşit în toate regiunile invadate de către turci. De obicei, erau recrutaţi băieţi în vârstă de 14-18 ani, însă uneori erau luaţi şi cei de vârste mai mici.

Fiind în vârstă de 14 ani în 1398 şi purtând în lume numele Constantinos Morfis, Sfântul Efrem a părăsit-o pe mama sa - care devenise văduvă - şi pe cei şase fraţi ai săi.

Ascultând de îndrumările maicii sale, care l-a îndemnat să fugă spre a se păzi de înrolarea forţată în oastea vrăjmaşă, el a ajuns să se retragă în Mănăstirea Buneivestiri a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu pe muntele Amomon, în Attica. Aici, cu o râvnă înflăcărată, băiatul s-a dăruit vieţuirii monahale...

In anul 1391, conduşi de generalul Evrios Veis, turcii au invadat Peloponezul şi faptul acesta a devenit o ameninţare serioasă pentru Atena. In 1416, oştirile otomane au asediat Attica şi l-au făcut pe ducele Atenei, Antonio Atzaioli, să se declare supus al sultanului.

In anul 1424, turcii au năvălit în locaşul Sfintei Mănăstiri a Buneivestiri de pe Muntele Amomon şi i-au ucis cu o mare cruzime pe monahii din mănăstire.

Sfântul Efrem lipsea în vremea aceea, căci se afla în ascunzişul său pustnicesc de pe munte şi, când s-a întors, i-a fost dat să vadă priveliştea înspăimântătoare a trupurilor fraţilor săi monahi, care fuseseră ucişi sălbăticeşte şi aruncaţi prin toată mănăstirea in anul următor, pe data de 14 septembrie 1425, barbarii s-au întors din nou în Mănăstirea Buneivestiri. Aflându-l acolo pe Sfântul Efrem, ei l-au înşfăcat şi, vreme de opt luni şi jumătate, l-au chinuit cu o cruzime neînchipuită, întrebuinţând aceleaşi mijloace de schingiuire care au fost folosite şi atunci când au fost martirizaţi alţi Sfinţi Mucenici, precum Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Sfântul Dimitrie, Sfânta Ecaterina, Sfânta Varvara şi mulţi alţii.

In cele din urmă, văzând credinţa nestrămutată şi bărbăţia neînvinsă a smeritului mucenic, ei l-au spânzurat cu capul în jos pe un dud - pom care s-a păstrat până astăzi - şi, luând nişte cuie foarte mari, i-au ţintuit trupul pe tulpina copacului. Era într-o zi de marţi, în 5 mai 1426, exact la ora 9 dimineaţa; turbaţi de mânie, barbarii au aprins un ciomag vechi şi gros şi l-au înfipt în pântecele Sfântului Efrem, punând astfel sfârşit chinurilor sale martirice. Aceste cazne muceniceşti se numără printre cele mai îndelungate şi mai groaznice schingiuiri care sunt cunoscute în istoria Bisericii.

Astăzi, la Mănăstirea de la Nea Makri se află moaştele întregi şi frumos mirositoare ale Sfântului Efrem cel Nou, Mucenicul şi Tămăduitorul, marele făcător de minuni şi grabnicul ajutător întru nevoi. Mănăstirea Sfântului Efrem are hramul Buneivestiri a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, fiind, în zilele noastre, unul dintre cele mai vizitate aşezăminte monahale din Grecia. Acest sfânt locaş se află în regiunea Attica, în partea vestică a localităţii Nea Makri, la o distanţă de aproximativ 30 de kilometri de Atena, coordonatele GPS fiind 38.075063 / 23.953816. Mănăstirea ţine de Sfânta Mitropolie a Kifissiei, Maroussiului şi Oroposului şi o are ca stareţă pe Maica Theodosia Mathioudaki. Pelerinii pot vizita zilnic acest locaş între orele 7-12 şi 16-18.

Sfântul Mucenic Efrem cel Nou s-a născut pe teritoriul actualei Grecii, pe 14 septembrie 1384. La vârsta de 14 ani a mers la Mănăstirea "Buna Vestire" de pe "Muntele Neprihănitei", aproape de Atena, unde a petrecut 27 de ani. Pe 14 septembrie 1425, mănăstirea a fost distrusă de turci, iar călugărul Efrem a fost luat captiv. Timp de opt luni a fost torturat pentru a-l face să se lepede de Hristos. Pe 5 mai 1426, el a fost crucificat cu capul în jos pe un copac, apoi bătut până la moarte. Moaştele sfântului au fost găsite la 3 ianuarie 1950. Pe 2 mai 2011, Sfântul Sinod al Patriarhiei de la Constantinopol l-a canonizat Sfântul Sfinţit Mucenic Efrem cel Nou.

Minunile Sfantului Efrem cel Nou, Editura Sophia

Rugăciune catre Sfântul Efrem cel Nou

Sfinte Părinte Efrem, amărăciunea în care mă aflu mi-a fost călăuză spre tine. Am auzit că vii grabnic în ajutorul celor care nu și-au aflat nici un rost pe pământ și de aceea te rog ia aminte și la mine, chiar dacă n-am nici un bob de credință. Am obosit să tot văd cum voia omului aduce atâtea urâciuni pe pământ și de aceea mi-am zis că, de fapt, Dumnezeu nici nu există. Cumplit este acest gând, dar mai cumplită este o lume fără Dumnezeu, în care totul alunecă spre moarte și nimicnicie. Este cu neputință ca moartea să fie sfârșitul a toate, pentru că, în adâncul lui, omul nu-și dorește niciodată să moară, ci să fie veșnic.

M-am uimit mult aflând că tu ești viu, chiar dacă ai trăit acum cinci veacuri, însă minunile tale adeveresc că n-ai murit. Dacă tu ai biruit moartea, cu toate că ai fost ucis mișelește, înseamnă că până acum nu încetezi să-ți împlinești menirea pe care ți-a rânduit-o Domnul. Așadar, ai găsit o cale de a afla cu adevărat cine ești și care este rostul tău în lume. Tocmai de aceea, te rog, grăiește inimii mele și lămurește-mi gândurile și întrebările cele mai tainice. Ajută-mă și pe mine să pricep că fiecare om ‒ asemenea ție și mie ‒ a fost zidit printr-un anume cuvânt al Sfintei Treimi, iar taina care s-a săvârșit la aducerea noastră în ființă este pecetluită cu darurile cu care ne-a înzestrat Dumnezeu pe fiecare.

Fii și mie prieten și sfătuitor, Sfinte Efrem, înțelepțindu-mă să pot pricepe nu numai că Dumnezeu nu are pe nimeni, niciodată, de pierdut, ci și că poate să deschidă fiecăruia o cale spre El. Amin.

Rugăciune de mulţumire catre Sfântul Efrem

Sfinte Mare Mucenice Efrem, slabă este credinţa mea, săracă îmi este inima mea, risipită îmi este mintea şi nevrednic sunt de ajutorul tău; dar mare este dragostea ta faţă de tot omul care te cheamă în ajutor. Aşa învrednicindu-mă şi eu de binefacerile tale, cu gând smerit şi cu evlavie cad înaintea ta, mă închin şi cu buze necurate îţi sărut cu recunoştinţă icoana şi îţi mulţumesc, că nu ai trecut cu vederea cererile mele, ci, după obicei, te-ai arătat grabnic ajutător.

M-ai ajutat, Sfinte Efrem, când grele încercări şi teamă m-au cuprins, iar acum sfinte primeşte mulţumirea, recunoştinţa şi dragostea mea, ca ale unui rob nevrednic. Aşa cum ai împlinit cererile mele, întăreşte-mă să împlinesc şi eu poruncile lui Dumnezeu. Precum nu ai şovăit a mă izbăvi de necazuri şi a tămădui trupul meu, nu şovăi a curăţi şi sufletul meu de toată întinăciunea. Luminează-mă, Sfinte Efrem, cu rugăciunile tale, să nu-mi pun nădejdea în oameni, în mintea mea sau în sănătatea trupului meu, ca să nu fiu ruşinat. Iar pentru că întinat şi robit de patimi sunt eu şi nu am îndrăznire către Dumnezeu, te rog, Sfinte al meu, ca aşa cum m-ai ajutat până acum, să-mi fii mie sprijinitor, cu rugăciunile tale către Hristos Dumnezeu, ori de câte ori furtuna încercărilor se va abate asupra sufletului meu.

Te rog, ocroteşte cu rugăciunile tale şi pe robii lui Dumnezeu (numele), pe toţi cei care mi-au cerut să mă rog pentru dânşii, pe toţi cei bolnavi, necăjiţi sau ispitiţi, pe toţi cei care au nevoie de ajutorul tău, şi pe tot poporul binecredincios. Amin.

05 Mai 2016

Vizualizari: 4609

Voteaza:

5.00 / 5 din 3 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE