Scrisoarea Patriarhului Romaniei adresata Presedintelui Senatului

Scrisoarea Patriarhului Romaniei adresata Presedintelui Senatului ca raspuns la propunerile legislative initiate de domnul deputat Vasile Silviu Prigoana

Patriarhia Romana a luat atitudine fata de cele doua propuneri legislative initiate de domnul deputat Vasile Silviu Prigoana privind cultele recunoscute in Romania, prin scrisoarea pe care Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, a adresat-o domnului Mircea Geoana, Presedintele Senatului.

Precizam totodata ca, la solicitarea initiatorului, Plenul Senatului a aprobat astazi retragerea propunerii legislative pentru abrogarea Legii nr. 142 din 27 iulie 1999, privind sprijinul Statului pentru salarizarea clerului. Motivul principal al retragerii a fost faptul ca Legea nr. 142 din 27 iulie 1999, republicata, cu modificarile ulterioare, a fost abrogata la data de 1 ianuarie 2010, prin legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice. Ca urmare, propunerea legislativa a domnului deputat Vasile Silviu Prigoana era fara obiect.

In cele ce urmeaza prezentam scrisoarea Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, adresata domnului Mircea Geoana, Presedintele Senatului:


Domniei Sale,
Domnului MIRCEA GEOANA
Presedintele Senatului

Domnule Presedinte,

Patriarhia Romana a luat act cu surprindere de depunerea in Parlamentul Romaniei a mai multor propuneri legislative privind cultele recunoscute in Romania, avand ca initiator pe d-l deputat VASILE-SILVIU PRIGOANA, propuneri prin care se incearca modificarea unei parti din cadrul legislativ actual, cu incidente majore asupra vietii cultelor si a exercitarii libertatii religioase.

Doua dintre initiativele depuse, inregistrate in prezent la Biroul Permanent al Senatului sub numerele BP 651 si BP 652 din 2010, privesc aspecte referitoare la sprijinul direct si indirect al Statului fata de activitatile cultelor recunoscute, in Romania, respectiv sprijinul la salarizare si unele facilitati fiscale.

Sprijinul Statului la salarizare si facilitatile fiscale acordate cultelor recunoscute, prevederi legale deja traditionale in Romania, nu ar fi fost necesare daca Statul roman modern nu ar fi preluat in secolul al XIX-lea majoritatea covarsitoare a resurselor Bisericii Ortodoxe Romane, lasandu-i doar cheltuielile (reparatiile si intretinerea cladirilor de cult, cheltuielile de functionare, inclusiv cele cu personalul etc.). Intrucat fenomenul de secularizare a averilor nu a existat numai in Romania, solutii similare de sprijin al cultelor s-au luat in majoritatea statelor europene, ca masuri compensatorii la respectivele exproprieri.

Majoritatea statelor din Europa au instituit diferite forme de sprijin direct si indirect catre cultele recunoscute. Astfel, in constitutiile Danemarcei, Norvegiei si Islandei este prevazut faptul ca Biserica de stat trebuie sa fie sprijinita de catre autoritati. in Norvegia, sprijinul comunitatilor religioase inregistrate este asigurat in functie de numarul de credinciosi (principiul proportionalitatii). in Grecia, Statul asigura in totalitate cheltuielile de administrare a Bisericii Ortodoxe, iar preotii ortodocsi sunt functionari ai Ministerului Educatiei. Constitutia Belgiei prevede sprijinul Statului pentru asigurarea salariilor si pensiilor clerului cultelor recunoscute prin lege (6 culte), iar alte prevederi legale mentioneaza posibilitatea cultelor recunoscute de a primi sprijin de la Stat pentru construirea si renovarea imobilelor.

Cehia (21 culte), Slovacia (16 culte), Slovenia si Luxemburg acorda un sprijin la salarizare personalului cultelor recunoscute, iar in Suedia (pentru 9 culte), Finlanda (2 culte), Italia (pentru 5 culte), Austria, Spania, Portugalia, Elvetia, Germania sprijinul se realizeaza prin colectarea de catre Stat a unui impozit pentru cult. in Marea Britanie si in Cipru nu a existat un fenomen al secularizarii averilor bisericesti, astfel ca in aceste doua tari Bisericile detin proprietati importante, fapt care le este suficient pentru a asigura venitul necesar acoperirii cheltuielilor.

Observam astfel ca, in toate cazurile in care Statul a secularizat averile cultelor, in momentul de fata exista o sprijinire directa si indirecta a cultelor.

Expertii europeni in domeniul libertatii religioase afirma ca nu este suficient ca un Stat sa garanteze constitutional libertatea religioasa, ci este necesar ca entitatile religioase sa aiba si mijloacele materiale necesare pentru ca aceasta libertate sa poata fi exercitata efectiv. Daca secularizarea averilor Bisericii nu este urmata de un sistem de sprijinire compensatorie, se poate vorbi si despre o incalcare a principiului constitutional al libertatii religioase, deoarece libertatea religioasa este afectata grav prin diminuarea mijloacelor materiale si prin dezicerea Statului de unele obligatii asumate in momentul secularizarii bunurilor bisericesti.

Ca urmare, ceea ce se incearca in prezent in Romania de catre anumite persoane, prin initiativa de a lipsi cultele de sprijinul la salarizare, de a elimina facilitatile fiscale, precum si de abandonare a scutirii de impozit pe locasurile de cult, poate fi considerat pe buna dreptate ca un demers care ar incununa o nedreptate istorica si ca un atentat la dreptul de libertate religioasa si de exercitare a acesteia. Aceasta initiativa, fara precedent in Europa contemporana, impune nu numai o reactie a cultelor recunoscute, ci a intregii societati si a clasei politice, care are obligatia morala de a se distanta clar si fara echivoc de astfel de initiative.

Pe langa argumentele de ordin constitutional, dorim sa subliniem ca nu este moral sa se ceara credinciosilor din ziua de astazi sa intretina in exclusivitate un patrimoniu cultural si multe activitati dezvoltate in sute de ani prin contributiile ctitorilor si donatorilor, care au inzestrat ctitoriile cu mijloace de sustinere, mijloace preluate de catre Stat la un anumit moment al istoriei. Statul roman modern s-a dezvoltat intr-o mare masura pe averile Bisericii, care a fost expropriata discriminatoriu fata de toate celelalte institutii si categorii de cetateni (la momentul includerii in bugetul de stat in anul 1860 veniturile Casei Bisericii reprezentau un sfert din bugetul Statului).

Traditia sprijinului Statului la salarizarea clerului a fost continuata fara intrerupere de la momentul secularizarii (Legea comunala, promulgata la 1 aprilie 1864, stabilea obligatia comunelor de 'a ingriji de cultul, de biserica sau de bisericile religiunei la care apartine. Comuna este datoare a plati pe preotii si pe servitorii bisericelor sale' — art. 11).

Mult timp salarizati integral de catre Stat, angajatii cultelor au beneficiat, in perioada comunista, doar de un sprijin la salarizare, situatie continuata si dupa 1989 (Ordonanta Guvernului nr. 4/1993 privind acordarea de contributii de la bugetul de stat pentru completarea salarizarii personalului unitatilor de cult din tara si a personalului deservent al cultului ortodox care isi desfasoara activitatea in strainatate si alte acte normative care i-au urmat, intre care si Legea nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, in prezent abrogata).

Nu trebuie sa se piarda din vedere ca multele rascoale taranesti care au culminat cu cea de la 1907 au avut loc dupa exproprierea Bisericii, facuta cu promisiunea improprietaririi taranilor cu aceste terenuri. Acum se afirma, in acelasi spirit antireligios, ca reducerea sustinerii financiare a cultelor recunoscute sau fiscalizarea integrala a acestora va aduce beneficii unor categorii de persoane, in principal batranii, trecandu-se cu vederea ca tocmai cultele recunoscute sunt cele care au cele mai multe si mai eficiente activitati de asistare si ingrijire a persoanelor in varsta.

Cat priveste abrogarea facilitatilor fiscale ale cultelor recunoscute, precizam ca in majoritatea statelor Uniunii Europene exista astfel de scutiri si ca acestea au in vedere utilitatea sociala a cultelor, afirmata la nivel de lege organica in Romania prin articolul 8 al Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor. in plus, atat sprijinul la salarizare, cat si facilitatile fiscale acordate cultelor recunoscute in Romania, sunt recunoscute si garantate expres prin Legea 489/2006 (art. 10 si, respectiv, 11).

Ca urmare, Va rugam, in calitatea Domniei Voastre de Presedinte al Senatului Romaniei, sa sprijiniti demersul Bisericii Ortodoxe Romane de a nu promova spre adoptare cele doua propuneri legislative ale d-lui deputat VASILE-SILVIU PRIGOANA.

Avand incredintarea ca, prin bunavointa membrilor Senatului Romaniei si a Domniei Voastre personal, aceasta solicitare a Patriarhiei Romane va fi solutionata, rugam pe bunul Dumnezeu sa Va binecuvanteze cu darurile Sale cele bogate.

† DANIEL
ARHIEPISCOPUL BUCURESTILOR,
MITROPOLITUL MUNTENIEI SI DOBROGEI, LOCTIITOR AL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI,
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE

Sursa: basilica.ro

10 Noiembrie 2010

Vizualizari: 501

Voteaza:

Scrisoarea Patriarhului Romaniei adresata Presedintelui Senatului 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.