Sfanta si Marea Vineri este Ziua tanguirii

Explicarea deniei din Sfanta si Marea Vineri a Patimilor Mantuitorului incheie ciclul de talcuiri la slujbele din Saptamana Mare. Astazi, il avem iar alaturi de noi pe parintele Petroniu Tanase, staretul Manastirii Prodromu de la Muntele Athos. "Sfinte, mantuitoare si infricosatoare, numeste Biserica Patimile Domnului. Cina cea de Taina din foisor este totodata si Cina despartirii: . De acum, Domnul nu va gusta decat otet si fiere si cu gustul lor va muri; si nu se va mai odihni decat in sabatul cel mare al mormantului.

In fata Sfantului Altar din Biserica Mare, care se afla acum in Gradina Maslinilor, se intinde o lespede mare, colturoasa, piatra pe care s-a rugat Domnul in aceasta noapte, cu lacrimi si sudori de sange, si pe care omenirea nu va inceta pana la sfarsitul veacului s-o spele cu lacrimile caintei si ale recunostintei. Iar afara, langa biserica, mai sunt inca opt maslini uriasi, odrasliti din tulpinile celor ce au fost martorii agoniei Domnului. In primele veacuri, crestinii din Ierusalim se adunau in foisorul Cinei, de unde mergeau, pe rand, la toate locurile Sfintelor Patimi. In fiecare loc se citeau cuvintele Evangheliei respective si se retraia infricosata drama. Cand se citea Evanghelia de la Ghetsimani si Golgota, strigatele si suspinul lor erau asa de mari, ca se auzeau pana la zidurile orasului. si astazi, la Ierusalim se urmeaza aceasta sfanta traditie. In Sfanta si Marea Vineri, Liturghia nu se savarseste, pentru ca Insusi Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum. Este vreme de post total, pentru ca Mirele s-a luat de la noi. Ceasurile Imparatesti ne pun din nou inainte necuprinsa coborare si smerenie a Domnului, spaima si cutremurul intregii fapturi, Crucea cea datatoare de viata, credinta talharului, din care se impun invataturi de mare insemnatate pentru mantuirea noastra. Nefericitul ucenic si vanzator va uimi de-a pururi lumea. Biserica va osandi fara crutare pe Iuda cel fara de lege, care nu a vrut sa inteleaga nimic din toate minunile Domnului si din toata dumnezeiasca invatatura pe care o auzise de la Invatatorul, pe care vanzandu-L pe bani, si-a agonisit spanzurare si moarte vesnica. Dimpotriva, ridicarea talharului celui rastignit de-a dreapta Domnului ne umple sufletele de nadejde. Vinerea Mare este ziua poticnirilor. Poporul cel ales isi pierde dreptul de intai-nascut prin nelucrare si necredinta fata de Dumnezeu. Petru, ucenicul, se leapada de Invatatorul dintr-o nesocotita incredere in sine si numai cu amare lacrimi isi va putea spala greseala. Pacatoasa cea desfranata devine mironosita si toata lumea va vorbi de umilinta si cainta ei, iar talharul cel ucigas intra primul in Rai, prin smerenie si credinta. Toate aceste rasturnari ne umplu de cutremuri si de nadejde. Pacatul este o rana adanca nevindecabila; numai Dumnezeu putea s-o vindece si numai "prin rana Lui noi toti ne-am vindecat".

.