In calendarul (Sinaxarul) ortodox se afla cinci zile liturgice inchinate pomenirii si cinstirii Sfintilor ingeri in cursul anului bisericesc, dintre care una singura este sarbatoare cu tinere.
a) Aceasta este Soborul sau Adunarea mai-marilor arhistrategi (capetenii) Mihail si Gavriil si a tuturor Puterilor ceresti celor fara de trupuri - se sarbatoreste la 8 noiembrie.
Vechimea ei se urca pana in sec. V. La origine a fost simpla aniversare anuala a sfintirii unei biserici a Sfintului Arhanghel Mihail, ridicata la termele lui Arcadius din Constantinopol; de aceea, in cele mai vechi sinaxare apare ca o sarbatoare numai a Arhanghelului Mihail. Mai tarziu si-a largit obiectul la cele doua capetenii ingeresti (Mihail si Gavriil) si apoi a devenit o sarbatoare comuna a tuturor Sfintilor ingeri de toate categoriile, cum apare in Mineiele ortodoxe de azi (vezi Mineiul pe noiembrie, ziua 8, la Sinaxar).
In afara de aceasta sarbatoare principala a Sfintilor ingeri, in Mineiele ortodoxe mai gasim inca patru zile liturgice (sarbatori fara tinere) consacrate pomenirii sfintilor arhangheli sau unor minuni facute prin puterea lor, si anume:
b) La 6 septembrie, se savarseste pomenirea unei minuni facute de Sf. Arhanghel Mihail, la Chones, in Colosse din Frigia, unde exista inca din vechime o vestita biserica a Sfantului Arhanghel Mihail, devenita centru de pelerinaj (vezi Mineiul pe septembrie, ziua 6, la Sinaxar). Sarbatoare locala la inceput, ea a fost generalizata in toata Ortodoxia in timpul imparatului Manuel Comnenul, in sec. XI.
c) La 26 martie, adica a doua zi dupa praznicul Buneivestiri, praznuim Soborul mai-marelui voievod Gavriil, cel de al doilea personaj principal al evenimentului Buneivestiri. Sarbatoarea pare a fi destul de veche, fiind preluata de Bizant din tipicul Ierusalimului si al minastirii Sf. Sava (vezi Sinaxarul din Mineiul pe martie, ziua 26). Ea exista probabil inca din sec. V, deoarece o gasim si la sirienii monofiziti, la aceeasi data ca la ortodocsi.
d) La 13 iulie, praznuim iarasi Soborul (al doilea) al marelui arhanghel Gavriil, care este, probabil, la origine ziua sfintirii vreunei biserici vestite a Sfantului Arhanghel Gavriil sau ziua aratarii lui in vreo astfel de biserica (Sinaxarul respectiv din Minei nu da nici un fel de explicatii asupra originii sau obiectului sarbatorii).
e) La aceasta, am mai putea adauga o alta serbare a arhanghelului Gavriil din Adin, in ziua de 11 iunie (fara slujba), cand se comemoreaza aparitia acestui sfant arhanghel la o chilie din Sf. Munte (Adin), unde el ar fi invatat pe un calugar sa cante pentru prima oara partea de la inceput a Axionului Sfintei Fecioare: Axion estin, adica: Cuvine-se cu adevarat.. (vezi Sinaxarul din Mineiul pe iunie, ziua 11); faptul s-ar fi intamplat prin sec. X, iar serbarea a ramas pana azi limitata la manastirile atonite.
In cultul crestinilor rasariteni neortodocsi (monofiziti si nestorieni), Sfintii ingeri se bucura de aceeasi cinstire ca si la ortodocsi. Indeosebi la monofizitii din Egipt (copti) si din Abisinia (Etiopia), cultul ingerilor este foarte dezvoltat; asa de ex., in calendarul monofizitilor abisinieni Sfantul Arhanghel Mihail are nu mai putin de 12 sarbatori pe an (cate una pe fiecare luna).
La Romano-Catolici, de asemenea, cultul Sfintilor ingeri este in mare cinste. In calendarul catolic de azi, exista cinci sarbatori, de diferite grade, inchinate Sfintilor ingeri: 8 mai si 29 septembrie pentru Sf. Arhanghel Mihail, 24 martie pentru Sf. Arhanghel Gavriil, 24 octombrie pentru Sf. Arhanghel Rafail si 2 octombrie pentru ingerul pazitor.
Pr. Prof. Ene Braniste
-
Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Schitul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Biserica Sfintii Arhangheli - Sarajevo
Publicat in : Biserica in lume
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.