poezii-crestine

• Sfantul Gheorghe si balaurul

  Când a lovit Sfântul Gheorghe Balaurul nu era încă seară A mai trecut mult timp După aceea până-a amurgit Şi balaurul tot n-a murit Şi a mai mişcat din coad
  
• Calator spre ceruri

  Călător de vrei să fii Spre ceruri să umbli viu Fii lumină pentru alții, Nu te-ngrijora la greu.
  
• Ruga pentru Pamant

  S-a-mbolnăvit Pământul și mă doare Strigătul încărcat de suferință, Când văd nepăsare ori neputință La cei care nu văd că viața moare.
  
• Camara Ta, Iisuse

  Cămara Ta, Iisuse E plină de lumină Dar sufletu-mi murise Înainte de odihnă.
  
• Dorul de lumina

  Azi e sărbătoare-n sat Ceru-i senin cu roșu soare Totul e îmbrăcat în floare E bucurie mare în cer și pe pământ
  
• Credinta

  Credința înseamnă putere Adevăr, dreptate și durere, Credința înseamnă energie Sapă, sapă și apa o să vie.
  
• Invocatie Tatalui

  Tată, unde se termină Goana mea după lumină? Pe o coajă de pământ Ca un vierme mă frământ.
  
• Epitaf pe-o cruce

  De-acuma pentru mine s-a cam făcut târziu Şi am uitat şi grija şi truda şi păcatul. Aici la căpătâiul acestei cruci e viu Şi doar se odihneşte o vreme sus-semnatul.
  
• Poeme Pascale

  Așteptăm Învierea Ta - Hristoase, Ca să-Ți întâmpinăm promisiunea. În Lumina sfântă cinstind minunea, Vom dobândi puteri miraculoase.
  
• Omagiu pentru bunica

  Pe ultimul drum îți aștern petale În covor de înmiresmate flori, Cu lacrimi fierbinți le stropesc de jale, Când despărțirea îmi dă reci fiori.
  
• Ruga de Rusalii

  Înalț o rugă spre Tine - Părinte, Că în orice clipă îmi ești aproape Și-mi luminezi privirile mioape, Când neputința se scurge-n cuvinte.
  
• Viata asta...

  Când intră Hristos în tine te mistuie cu iubire fug păcatele de tine, întristarea devine bucurie.
  
• Mireasa lui Iisus

  S-a stins şi mama, vaduva din sat Ceasul a stat, n-a mai voit să bată. Dar a murit cu sufletu-mpăcat Că pe Iisus se duce să îl vadă.
  
• Numai cu Tine, Iisuse

  Numai cu Tine Zbor aievea-n văzduh Pe un cer senin, Aproape ating cerul, Când te am în gând
  
• Fiilor mei - poeme omagiale

  Ca brad falnic și frumos să fii mereu, fiu iubit, în suflet mărinimos de-a primi harul menit
  
• Fila de acatist

  Bucură-te, leagăn alb de iasomie, Către care-n roiuri fluturii coboară, Bucură-te, raza stelei din vecie, Şipot care curge lin cu apă vie, Bucură-te, Maică pururea Fecioară, Dulcea mea Marie.
  
• Uneori

  Când uneori, Iisuse, suntem flămânzi, dar goi De dragoste, de pace, de dor și de nevoi, Străini în lume suntem, trăim printre străini Și construim în lume, dar stăm printre ruini.
  
• Lacrimile icoanei

  Pe al creștinătății plai curge Mirul din icoană, când Sfântul lăcrimează-n Rai, de a sufletului rană.
  
• Iubirea-mi de mironosita...

  Îți ador nebunia plină de înțelepciune... Ți-am înțeles căile întortocheate care m-au adus pe Calea Crucii... Te-am plâns pe Golgota... Te-am găsit în mormântul inimii...Înviat... Te-am vestit tuturor...
  
• Paradoxul mincinosului si ambiguitatea minciunii

  De ce mint oamenii? Ce este minciuna si cum este ea posibila inauntrul moralei crestine? Mentionand celebrul paradox al mincinosului, Sfantul Apostol Pavel aduce aceasta tulburatoare intrebare pe primul plan al eticii evanghelice. Scriind lui Tit, pe