Basilica Lateran din Roma
Basilica Sfantul Ioan Lateran este catedrala Romei si scaunul ecclesial al papei. Oficial, aceasta este numita Arhibasilica Celui mai Sfant Salvator, fiind cea mai veche si incadrandu-se ca singura catedrala din Roma intre cele patru mari basilici antice. Poarta titlul de biserica ecumenica mama in randul catolicilor (biserica mama a intregii lumi locuite). Arhiepiscopul actual este Camillo Ruini, cardinal vicar general pentru dioceza Romei.
O inscriptie de pe fatada acesteia, Hristos Salvatorul, inchina Lateranul ca arhibasilica a Celui mai Sfant Salvator, spre deosebire de catedralele celorlalti patriarhi, care sunt inchinate lui Hristos insusi. Fiind catedrala episcopului Romei si pastrand tronul papal, aceasta se situeaza deasupra tuturor celorlalte biserici catolice, chair si deasupra basilicii Sfantul Petru din Vatican.
Basilica este ridicata pe locul palatului Lateran, de la inceputul imperiului Roman. Piata din fata palatului pastreaza un obelisc construit de faraonul Tuthmosis III in Karnak, pentru a fi pozitionat in "Circus Maximus" urmand ca mai apoi sa fie adus aici.
Palatul Lateran a cazut in mana imparatului in momentul in care Constantin I s-a casatorit cu a doua sa sotie, Fausta, sora lui Maxentiu. Cunoscut in lumea vremii ca "Domul Faustan" sau "Casa Faustei", palatul Lateran a fost in cele din urma oferit episcopului Romei de catre Constantin. Data exacta a donarii nu este cunoscuta insa se crede ca s-a realizat sub pontificatul papei Miltiade, pentru a gazdui un sinod in anul 313 ce a alunecat in declansarea schizmei donatiste, prin declararea donatismului ca erezie. Basilica palatului a fost largita si infrumusetata, devenind in cele din urma catedrala Romei, scaunul papilor ca patriarhi ai Romei.
Sfintirea oficiala a bisericii cat si a anexelor a fost prezidata de papa Sylvester I in anul 324, declarandu-o ca Domul lui Dumnezeu. In interiorul acesteia a fost asezat scaunul papal, facand din aceasta catedrala Romei. Pe usa centrala se gaseste scris: Lateran, cea mai sfanta biserica dintre bisericile orasului si ale lumii, fiind mama si capul lor. Palatul si basilica au mai fost inchinate de doua ori. Papa Sergius III le-a dedicat Sfantului Ioan Botezatorul in secolul al X-lea, cu ocazia sfintirii noului baptisteriu al basilicii. Papa Lucius II o va dedica Sfantului Ioan Evanghelistul in secolul al XII-lea.
In orice caz, acesti doi sfinti sunt considerati drept co-ocrotitori ai locasului, ocrotitorul prim fiind Hristos insusi. Mai tarziu, basilica va ajunge sub conducerea unor benedictini ce se vor ocupa cu ingrijirea acesteia si cu cinstirea celir doi sfinti.
Toti papii de la Miltiade incoace au ocupat scaunul papal din Lateran pana la domnia papei francez Clement V, care in anul1309 a decis sa transfere scaunul oficial al bisericii catolice la Avignon. In timpul vicariatului de la Avignon, palatul si basilica din Lateran au intrat intr-un declin. Doua incendii devastatoare au cuprins Lateranul - unul in anul 1307 si altul in anul 1361. In ambele cazuri, papii din Avignon au trimis fonduri pentru reparatiile necesare. Lateranul isi va pierde stralucirea initiala.
Papa Sixt V a eliminat palatul original cat si basilica ordonand inlocuirea lor. Reconstruirea Palatului si a Basilicii au devenit doua lucruri separate. Astazi, palatul Lateran este locasul muzeului pontifical si al crestinismului antic. Obeliscul din fata palatului este din granit rosu fiind cel mai mare din lume. A fost ridicat de Thutmose III in Karnak. A fost mutat de Constantin II in anul 357 si ridicat din nou in Circus Maximus. Sixt V la asezat in locul sau actual in anul 1587. Palatul Lateran a folosit drept loc de intrunire a multor sinoade.
Au existat mai multe tentative de reconstructie a basilicii inainte de papa Sixtus V. Sixtus l-a angajat pe arhitectul sau favorit - Domenico Fontana - pentru a revedea proiectul. O continuare a renovarii a avut loc sub Francesco Borromini, angajat de papa Innocent X. cele 12 nise create de acesta vor fi umplute abia in anul 1718 cu statuile Apostolilor.
Viziunea papei Clement XII in privinta reconstruirii era una ambitioasa: acesta a realizat un concurs de proiecte in privinta ridicarii fatadei. S-au strans peste 23 de architecti, dintre care cel care s-a distins evident a fost Alessandro Galilei. Fatada actuala dateaza din anul 1753. Fatada lui Galilei a inlocuit toate elementele antice ale originalei basilici, impunand un stil noe-clasic. Catedra papala sau tronul episcopal face din aceasta basilica singura catedrala a Romei. Aceasta e asezata in absida.
Sfintele trepte sau Sfanta Scare represinta un sir de trepte din marmura alba care incadreaza trepte de lemn. Conform traditiei catolice, acesta scari de lemn duceau la pretoriul lui Pilat din Ierusalim. Pe acestea ar fi mers Hristos spre Patimile Sale. Treptele originale din lemn se vad prin mici orificii in marmura alba. Acestea au fost aduse din Ierusalim in secolul al IV-lea de catre Sfanta Elena, mama lui Constantin.
In basilica se afla mormintele a sase papi: Alexandru III, Sergiu IV, Clement XIII, Martin V, Innocent III si Leo XIII. Acest ultim papa a fost si ultimul neingropat in basilica Sfantul Petru.
-
Basilica Sfantul Pavel din Roma
Publicat in : Biserica in lume -
Basilica Sfantul Marcu - San Marco din Venetia
Publicat in : Biserica in lume -
Basilica Liberiana din Roma
Publicat in : Biserica in lume -
Basilica Sfantul Denis din Paris
Publicat in : Biserica in lume
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.