Catedrala Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai mari biserici din Ierusalim, Israel. Catedrala apartine manastirii benedictine din Ierusalim, cu sediul pe Muntele Sion, fiind asezata imediat in afara zidurilor vechiului oras, aproape de Poarta Sionului. Initial, manastirea era cunoscuta sub denumirea de "Abatia Adormirii Maicii Domnului", insa numele acesteia a fost schimbat, incepand cu anul 1998, in cel de "Biserica Hagia Sion", locas care se afla pe acest loc, mai inainte de a se ridica actuala biserica.

In istoria omenirii, Ierusalimul nu se prezinta ca o capitala cu mari puteri politice si nici cu puteri economice de primul rang. El nu a avut parte de multe si mari bogatii terestre si nici de zacaminte pretioase in adancurile pamantului. Mai in tot timpul istoriei sale insa, Ierusalimul a avut de suferit infrangeri si cuceriri din partea unor imperii si regate: egiptene si asiriene, babilonene si persiene, grecesti si romane, bizantine si arabe, si chiar de cruciati. Toti acestia, rand pe rand, l-au cucerit si l-au stapanit, l-au jefuit si daramat, in veacuri diferite

Importanta cea mare a Ierusalimului pentru poporul evreu, pentru cel arab, dar indeosebi pentru crestini si in perspectiva istorica pentru omenirea toata, e cu totul alta. E marea importanta religioasa in istoria omenirii! Ierusalimul e cetate sfanta a trei mari religii, toate monoteiste, cu credinta intr-un singur Dumnezeu: mozaica, crestina si mahomedana. Pentru crestini, locul este numit Tara Sfanta, caci sfant este pamantul pe care a calcat Mantuitorul nostru Iisus Hristos. In climatul acestor Locuri Sfinte dispar distantele geografice si cele istorice, si simti cum te patrunde in adancul fiintei tale un suflu divin invizibil de apropiere de Dumnezeu care a venit sa fie cu fiecare din noi.

Biserica Adormirea Maicii Domnului de pe Muntele Sion - scurt istoric

In anul 1898, in cadrul vizitei in Tara Sfanta, cu ocazia sfintirii bisericii protestante inchinate Mantuitorului, Kaiser Wilhelm al II-lea a cumparat aceasta bucata de pamant, pe Muntele Sionului, oferind in schimb 120.000 de marci germane din aur sultanului Abdul Hamid al II-lea. Mai apoi, el a daruit locul Uniunii germane din Tara Sfanta.

Potrivit traditiei locale, pe acest loc, foarte aproape de Camara din Ierusalim, unde a avut loc Cina cea de Taina, a trecut la cela vesnice Maica Domnului. Acest eveniment ar fi dat manastirii numele actual, anume "Biserica Adormirii Maicii Domnului".

Arhitectul si constructorul Diocezei de Cologne, inginerul Heinrich Renard (1868–1928), a investigat locul in anul 1899, cu aceasta ocazie scotand la lumina ruinele vechii biserici bizantine inchinate Maicii Domnului. Bisericuta se numea "Hagia Sion".

Biserica Aghia Sion a fost zidita la inceputul perioadei bizantine, undeva intre anii 395 si 414, in vremea episcopului Ioan al II-lea de Ierusalim. Potrivit traditiei locului, aceasta biserica a fost intemeiata de Apostoli. Ortodocsii nu sustin insa acest lucru, ei facand pelerinaj in Gradina Ghetsimani, unde se afla Mormantul Maicii Domnului.

Misiunea de a zidi o mareata biserica, pe locul celei vechi, a fost incredintata arhitectului Teodor Sandel, membru al Ordinului Cavalerilor Templieri (cel din urma), cat si cetatean al Ierusalimului.

Piatra de temelia a fost asezata in ziua de 7 octombrie 1900, iar zidirea bisericii a durat numai zece ani. Uriasa basilica a fost sfintita in data de 10 aprilie 1910, de catre Patriarhul latin de Ierusalim.

Primii calugari benedictini au fost trimisi la Ierusalim in anul 1906, din Abatia de Beuron, Germania. Calugarii au fost inchisi, fara nici un motiv, pentru prima data, intre anii 1918-1921, dupa sfarsitul Primului Razboi Mondial. Mai apoi, in anul 1926, manastirea de pe Muntele Sion a fost ridicata la rangul de abatie in sine, fiind incadrata in Congregatia de Beuron. Intre anii 1939-1945, calugarii nemti au fost inchisi pentru a doua oara, iar pentru a treia oara ca rezultat al razboiului dintre arabi si israeliteni, in anul 1948. Abatia se afla atunci la granita dintre Israel si Iordania, neputandu-se situa in nici una dintre parti.

In anul 1951, abatia Maicii Domnului de pe Muntele Sion s-a separat de Congregatia de Beuron, punandu-se sub directa conducere a staretului calugarilor benedictini din Roma. Comunitatea monahala din abatia de pe Sion si-a ales primul staret, cu hotarare proprie, in anul 1979.

In anul 1967, in cadrul celui de-al Doilea Razboi Mondial, abatia a fost incendiata de catre ambele tabere. Incepand cu anul 1972, o scoala ecumenica a inceput a functiona in legatura cu abatia.

Biserica actuala, de o marime impresionanta, este de forma cilindrica, de-a lungul peretilor, in interior, avand o serie insemnata de capele si altare. Doua scari in spirala conduc pasii pelerinilor spre cripta subterana.

Datorita faptului ca, foarte aproape de biserica, se afla un locas de cult musulman, clopotnita abatiei de pe Sion nu a putut fi ridicata chiar langa biserica, spre a nu umbri cladirea musulmana. Astfel, clopotnita abatiei a fost zidita la o oarecare distanta de biserica, ea neputand fi accesata din aceeasi curte.

Teodor Danalache