Ierihon: Cel mai vechi oras din lume

Ierihon: Cel mai vechi oras din lume Mareste imaginea.

Continuam astazi calatoria noastra pe la Locurile Sfinte, pentru toti cei interesati de ele, care insa nu pot ajunge acolo. Saptamana trecuta am vizitat Manastirea Sfantul Sava, aflata in apropierea Betleemului. Astazi ne vom indrepta pasii spre Ierihon, considerat cel mai vechi oras cunoscut din lume. Si, de saptamana viitoare, in asteptarea Nasterii Domnului, va vom prezenta in fiecare zi personajele si locurile in care s-a desfasurat frumoasa poveste a Craciunului.

Despre Ierihon se crede ca este unul dintre cele mai vechi, daca nu chiar cel mai vechi oras cunoscut din lume. Este primul oras cucerit de israeliti dupa peregrinarea de 40 de ani prin pustiu. In mod ironic, Ierihonul, impreuna cu Fasia Gaza, a fost primul oras cedat de Israel Palestinei in 1994, in urma acordului de pace. Reocupat de militarii israelieni, a revenit partii palestiniene in urma retrocedarilor din martie 2005.

Ierihon - Orasul palmierilor

Orasul Ierihon este o adevarata fortareata naturala, fiind inconjurat de Muntele Nebo in est, Muntii Centrali in vest si Marea Moarta in partea de sud. Este irigat in abundenta de raul Iordan, aflat la doar 7 km spre vest, dar si de izvoarele ce coboara de pe pantele Muntilor Centrali. Are o vegetatie abundenta, predominand palmierii. Ierihonul mai este cunoscut si drept orasul aflat la cea mai joasa altitudine, aproximativ 250 m sub nivelul marii. Resursele bogate, apararea naturala, apropierea de principalele rute si frumusetea locurilor l-au impus ca o locatie ideala pentru comert, dar si ca punct-cheie ravnit de invadatori. Denumirile date orasului au fost numeroase. Datorita abundentei unei plante pitice agatatoare, a fost numit Wadi as-Sesban. Numerosii palmieri au inspirat numele de Orasul Palmierilor, Madinat an-Nakhil. Dupa numele unui izvor ce curge in apropiere, caruia proorocul Ilie i-ar fi indulcit apa, a fost numit Ain Alisha, Izvorul lui Ilie.

Ierihonul cel vechi de 12.000 de ani

Dupa Ierusalim, Ierihonul este cel mai excavat loc din Tara Sfanta. Cea mai veche asezare a fost identificata la Tell es-Sultan, o colina („tell“) joasa aflata la cam 2 km de Ierihonul de astazi. Colina s-a format de fapt peste ruinele vechiului oras, al carui nume, de origine semita, inseamna „luna“ (atat calendaristica, „yerihu“, cat si astrul in sine, „Yarah“). In limba siriaca, „riha“ inseamna „parfum“. In zona colinei Tell es-Sultan au avut loc numeroase campanii arheologice, incepand cu anul 1868. Ele au avansat in timp, astfel incat au fost scoase la iveala numeroase detalii fascinante. Fortificatiile excavate indica faptul ca orasul vechi a fost construit acum aproximativ 12.000 de ani, deci undeva spre sfarsitul perioadei mezolitice (circa 10000 i.d.Hr.). Este astfel primul oras cu ziduri de aparare din lume (cunoscut pana in prezent). Ceea ce este interesant este ca zidurile au fost ridicate inainte de descoperirea agriculturii in zona orientala cu cel putin 1.000 de ani (doar la egipteni s-au descoperit urme mai vechi privind cultivarea sporadica a unor boabe). Contributia Ierihonului la civilizatie este unica. Practicarea agriculturii (cultivarea plantelor si domesticirea animalelor) precum si folosirea ceramicii au avut loc in Ierihon, ca o constanta, cu 1.000 de ani inaintea Mesopotamiei si Egiptului. Iar constructiile sunt anterioare piramidelor cu 4.000 de ani.

Ierihon - marturii din perioada neolitica

La prima vedere, colina de doar 20 m inaltime, facuta de om, un amestec de ruine construite peste altele anterioare, acoperite de praf si aluviuni, este dezamagitoare. Dar arheologul Kathleen Kenyon a descoperit, in urma excavatiilor din 1952-1958, o adevarata comoara, un turn masiv, din piatra, cu un diametru de 8 m, inalt de 8 m, legat in partea interioara de un zid gros de 4 m. El a fost datat in perioada neolitica, fiind distrus in jurul anilor 8000-7000 i.d.Hr. De asemenea, ea a demonstrat ca orasul a fost distrus si reconstruit succesiv, descoperindu-se peste 23 de straturi. La inceput, oamenii depindeau de plantele salbatice, pe care nu le plantau, ci doar le coseau cu obiecte ascutite, din cremene, strivindu-le cu pietre. S-a trecut apoi la plantarea semintelor, irigarea fiind facuta prin canale sapate, ce porneau de la izvorul din apropiere. Pentru a se apara, au construit ziduri inalte de 2 m in jurul locuintelor, precum si turnul de aparare. Accesul in varful lui se facea pe o scara cu trepte taiate in piatra. Cu timpul, locuitorii au evoluat, practicand constant agricultura (cultivau in special grau, orz si legume), dar si vanarea animalelor, cresterea animalelor domesticite sau impletirea de rogojine si plase. S-a mai descoperit si o nisa in perete, ce a fost interpretata drept altar. Zidul de aparare a fost extins in timp si inaltat, fiind in cele din urma alcatuit din caramizi de pamant arse, captusit in exterior cu blocuri masive de piatra. Aceste constructii monumentale reflecta organizarea sociala si centralizarea autoritatii din acea perioada.

Ierihon - arheologia confirma istoria biblica a cuceririi Ierihonului

In perioada regilor-pastori (1750-1580 i.d.Hr.), Ierihonul era unul dintre cele mai puternice orase ale hicsosilor (populatie semita). Se crede ca ei sunt cei care au introdus caii si carele in Palestina si Egipt. Ca si celelalte orase din Canaan, Ierihonul a fost distrus in mai multe randuri, identificandu-se 15 episoade distructive diferite. Acest lucru ingreuneaza datarea lor exacta. Descrierea biblica privind distrugerea Ierihonului de catre israeliti este intalnita in cartea lui Iosua. Cei care dateaza exodul in in sec. XVI-XV i.d.Hr. sunt sustinuti de descoperirile arheologice, desi primele asezari Israelite (descoperite) sunt datate mult mai tarziu, cca. 1230 i.d.Hr. Astfel, in Biblie se spune ca zidurile s-au prabusit in urma asediului de 7 zile al israelitilor, care au inconjurat zidurile sunand din trambite si strigand. Ei au luat doar obiectele din aur, argint, alama si fier, apoi au trecut orasul prin foc. Faptul ca pietrele si caramizile descoperite erau innegrite sau inrosite confirma ipoteza incendiului devastator. La fel si vasele carbonizate continand cereale. Se crede ca prabusirea zidurilor a fost provocata de un cutremur, dar acesta a fost unul neobisnuit caci, desi a afectat cu consecinte dezastruoase tot orasul, o mica portiune din zid, pe latura de nord, a ramas in picioare. Este exact ce este scris si in Biblie, ca locuinta femeii Rahab, care i-a ajutat pe spionii israeliti, aflata in partea de nord, lipita de zid, a fost crutata. In plus, faptul ca in 1997 s-au descoperit resturi de caramizi (aflate in partea superioara si pe interior) la baza zidului de piatra adanceste ipoteza prabusirii instantanee a zidurilor Ierihonului, confirmand povestirea biblica.

Ierihonul din vremea lui Iisus Hristos

Dupa o perioada de mai bine de 5 secole, orasul a fost reconstruit, in timpul domniei lui Ahab (873-851 i.d.Hr.), si a cunoscut o istorie zbuciumata. In perioada Noului Testament, Irod cel Mare a reconstruit orasul, drept capitala estica, la aproximativ 2 km de vechea locatie, in locul numit Tulul Abu el-aAlaiq, unde canionul Wadi Qelt se deschide pentru a intra in Valea Iordanului. Datorita temperaturilor mai ridicate (aflandu-se intr-un fel de depresiune), Irod a construit un magnific „palat de iarna“, dotat cu apeducte, un hipodrom si un teatru. Acesta este Ierihonul in care Iisus a venit de mai multe ori, facand numeroase aluzii la acest oras. Astfel, in Pilda Samarineanului milostiv, Iisus se refera la drumul extrem de periculos prin canionul Wadi Qelt, adevarat cuib de talhari in vremea sa. In timpul ultimei calatorii, Iisus a vindecat doi orbi, intre care se remarca insistentul Bartimeu. Faptul ca Matei si Marcu spun ca vindecarea a avut loc dupa iesirea din Ierihon, in timp ce Luca mentioneaza ca se apropiau de Ierihon, poate fi explicat in doua moduri. Fie orbii l-au rugat sa ii vindece la intrarea in Ierihon, dar rugaciunea lor a fost implinita abia cand a iesit din oras, fie vindecarea a avut loc dupa ce Iisus a iesit din vechiul Ierihon pentru a intra in Ierihonul irodian. In Ierihon se petrece si convertirea vamesului Zaheu la pocainta. Se presupune ca si rostirea Pildei celor 10 mine a fost motivata de trecerea lui Iisus prin fata palatului de iarna a lui Irod cel Mare. Dupa moartea lui Irod, fiul sau Arhelau, primind de la Cezar dreptul de a stapani Iudeea si Samaria, s-a razbunat crunt pe inamicii sai, iar celor credinciosi le-a rasplatit cu marinimie loialitatea.

Orasul a recazut in ruina in sec. III-IV, fiind refacut de arabi. In sec. al XII-lea este cucerit de cruciati. Parasit de acestia, a devenit un mic sat arab. Ierihonul de astazi a reinceput sa infloreasca in secolul al XX-lea.

In anul 1995, datorita afluentei pelerinilor romani, s-a decis construirea unui nou asezamant romanesc la Ierihon, sub conducerea arhim. Ieronim Cretu, Superiorul asezamintelor romanesti de la Locurile Sfinte. Lucrarile au demarat in 1999, construindu-se un paraclis si biserica mare (altarele au fost sfintite la 8 ianuarie 2000), apoi o casa de pelerini. Astazi, in mare masura finalizat, Sfantul Asezamant romanesc din orasul biblic Ierihon asteapta contributiile financiare necesare pentru terminarea instalatiilor, finisajelor si pentru dotare.

Daniela Livadaru
Sursa: Ziarul Lumina

Pe aceeaşi temă

29 Iunie 2012

Vizualizari: 57396

Voteaza:

Ierihon: Cel mai vechi oras din lume 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE