Manastirea Celije este o veche manastire ortodoxa din Serbia. Manastirea se afla la o distanta de aproximativ 6 kilometri sud-vest de Valjevo, pe malul stang al raului Gradac. Raul Gradac izvoraste de la poalele muntilor Povlen, dupa cativa kilometri el disparand in subteran, pentru a iesi din nou la suprafata, in apropierea localitatii Bogatici, putin mai sus de Manastirea Celije.

Biserica centrala a manastirii este inchinata Sfantului Arhanghel Mihail. Numele manastirii, anume "celije", este posibil sa vina de la multele "chilii" sihastresti sapate in muntele de deasupra manastirii.

Manastirea Celije se afla la mica distanta de Manastirea Lelic, unde se pastreaza Moastele Sfantului Nicolae Velimirovici. Doua autobuze pleaca zilnic din localitatea Valjevo spre Manastirea Celije, iar in Valjevo se ajunge foarte usor cu autobuzul, din Belgrad.

Manastirea Celije - scurt istoric

Manastirea Celije a fost ctitorita in secolul al XIII-lea, de catre regele sarb Dragutin Nemanja (1282-1316), ea fiind reconstruita undeva in secolul al XVIII-lea. Cu toate acestea, nu se stie insa cu certitudine nici ctitorul, nici data exacta a zidirii manastirii. O legenda locala marturiseste cum trei frati din dinastia regala Nemanja au construit in aceasta zona fiecare cate o manastiri: Manastirea Celije, Manastirea Jovanje si Manastirea Pustinja.

In orice caz, cel mai probabil este ca manastirea a fost construita in vremea domniei regelui Stefan Lazarevic (1389-1427), intr-o perioada de renastere sociala si religioasa din vestul Serbiei. In acea vreme, localitatea Valjevo era resedinta mitropolitana a episcopului, iar biserica episcopala se afla in Manastirea Celije.

Manastirea de la Celije a fost atacata de mai multe ori, de-a lungul vremii, de fiecare data ea fiind reconstruita la fel de frumoasa. In vremea dominatiei otomane, manastirea a fost incendiata de mai multe ori, de fiecare data ea fiind reconstruita dupa modelul initial. Cel mai renumite preot din acea perioada a fost Danilo Vukasinovic, care a luat parte si la intalnirea conducatorilor sarbi, in Belgrad, in anul 1733.

In prima jumatate a secolului al XVIII-lea, trupele sarbilor si ale autriecilor erau infrante de catre turci. Sarbii au migrat inspre nord, condusi fiind de catre arhiepiscopul Arsenie al IV-lea Jovanovic.

In anul 1739, langa Manastirea Celije, cateva mii de familii de sarbi au fost masacrate de catre turci. De atunci, localitatea cu pricina a ramas cunoscuta sub denumirea de Lelici, "lelek" insemnand "plangere", "tanguire".

In cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, calugarii din Manastirea Celije au participat la revolta populara condusa de Koca Kapetan, motiv pentru care turcii au ars manastirea din temelii, in anul 1791. La scurta vreme insa, sarbii au reconstruit manastirea, atunci avand drept staret pe Hadzi Ruvim.

In anul 1804, clerul din Manastirea Celije a luat parte la organizarea Primei Revolutii Sarbe, sub Karadjordje. In manastire se vede si astazi mormantul decelui Ilija Bircanin, omorat de turci in anul 1804, alaturi de alti mari conducatori sarbi.

In anul 1810, turcii au incendiat din nou manastirea, sarbii reconstruind-o insa in anul 1811, cu ajutorul armenilor instariti din Valjevo. Cupola bisericii a fost construita in stilul armean, dupa dorinta unora dintre ctitorii cei mai de pe urma.

Intre anii 1804-1813, Manastirea Celije a gazduit Spitalul militar Karadjordje. Mai tarziu, in Serbia eliberata a lui Milos Obrenovic, o Scoala elementara a functionat in manastire. Scoala a fost cinstita si cu prezenta aici a Sfantului Nicolae Velimirovici, unul dintre cei mai mari sfinti si oameni de cultura ai secolului al XX-lea.

In cadrul Primului Razboi Mondial, austriecii au daramat manastirea. Fiind reconstruita, aceasta va fi din nou daramata, in cadrul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Dupa terminarea razboiului, manastirea a fost reconstruita si populata cu o obste de maici. Acestea au cules toate oasele si ramasitele umane gasite pe teritoriul manastirii, urme ale vitregiilor vremii, le-au spalat cu vin si le-au asezat intr-o micuta cripta, chiar in curtea manastirii. Cripta este de forma cubica, deasupra avand un turnulet de lemn.

Sfantul Iustin Popovici, renumitul teolog sarb, a vietuit in Manastirea Celije intre anii 1948 si 1979, cand s-a si mutat la Domnul. Avva Iustin a fost unul dintre cei mai mari teologi ortodocsi ai vremii sale, cat si unul dintre intemeietorii Societatii Sarbi de Filosofie.

Biserica din Manastirea Celije, inchinata Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, are forma unei basilici bizantine. Tavanul bisericii, inaltat la inaltimea de 11 metri si domul cu noua laturi, inchipuie cele noua ranguri arhiepiscopale.

Ultima restaurare a manastirii si a bisericii a avut loc in anul 1936. Intregul ansamblu monahal este imprejmuit cu un gard de lemn. Langa aceasta se afla o veche clopotnita si cateva morminte foarte vechi, printre care si cel al lui Ilija Bircanin. In partea sudica a bisericii celei mari se afla mormantul Sfantului Iustin Popovici.

Cladirea de chilii este o sinteza de arhitectura sarba si bizantina. Intr-o laterala a acesteia se afla un mic paraclis, inchinat Sfantului Ioan Gura de Aur. Astazi, maicile din obstea manastirii se ocupa cu zugravirea de icoane si cu publicarea de carti duhovnicesti.

In manastire se pastreaza o veche Biblie, care a apartinut odata conducatorului religios sarb Prota Mateja Nenadovic.

Teodor Danalache

• Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Schitul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica Sfintii Arhangheli - Sarajevo
  Publicat in : Biserica in lume