Biserica din Potlogi marturiseste inca si astazi profunzimea artei brancovenesti, precum si viata sfanta si statornica a Sfantului voievod Constantin Brancoveanu. Ansamblul brancovenesc din comuna Potlogi, judetul Dambovita, aflat la o distanta de 38 de kilometri de Bucuresti si la 49 de kilometri de Targoviste, a fost construit de Sfantul Constantin Brancoveanu in anul 1698, pe locul gospodariei curtii boierului Dima.

Astazi, din ansamblul brancovenesc din Potlogi se mai pastreaza doar Palatul Brancovenesc, ruinele casei vechi, ruinele unor dependinte si Biserica Sfantul Dimitrie, zidita inca din anii 1683-1684. De jur-imprejurul palatului si a bisericii se aflau gradini si lacuri amenajate. Palatul era impodobit complet cu decoratiuni florale cu influente persane; de asemenea, se remarca si terasele acoperite si deschise inspre exterior, catre gradina si lac, printr-un sir de arcade sprijinite pe coloane de piatra.

Biserica si palatul brancovenesc din Potlogi

Localitatea Potlogi este una relativ veche, numele acesteia tragandu-se de la cuvantul vechi "potlog", care desemna o bucata de piele naturala, folosita de cizmari la captusirea incaltamintelor din piele. Localitatea este atestata documentar inca din data de 6 februarie 1580, in cadrul secolelor XVII-XVIII aceasta avand o situate privilegiata.

Mosia Potlogi a fost intaia mosie de care a fost legat Sfantul Constantin Brancoveanu, mai inainte de a ajunge domn al Tarii Romanesti. Pana nu demult, mosia fusese a postelnicului Dima si a jupanesei sale, Dragna, care construisera aici casa veche, din care se mai pastreaza astazi numai pivnitele in plan patrat, cu patru calote sprijinite pe arce dublouri, descarcate pe un stalp central.

In satul Pitaru, localitate componenta a comunei Potlogi, s-a nascut pictorul Nicolae Grigorescu. In anul 1843, cand ramane orfan de tata, tanarul Grigorescu se muta impreuna cu familia in Bucuresti, in cartierul Caramidari, in casa unei matuse. Biserica veche din satul Pitaru, numita si "Biserica Strambeanu", dateaza inca din anul 1672, ea fiind declara monument istoric; picturile interioare sunt cele originale. In aceasta biserica se pastreaza pana astazi o veche icoana, considerata a fi pictata de catre Nicolae Grigorescu si adusa aici de unul dintre cumnatii sai, la ceva timp dupa moartea pictorului.

Aflata pe drumul ce leaga fosta capitala a Tarii Romanesti (Targoviste) de actuala capitala a tarii (Bucuresti), intr-o zona fertila, potrivita atat pentru agricultura si cresterea animalelor, cat si pentru comert si mestesuguri, localitatea Potlogi este aleasa de catre Sfantul voievod Constantin Brancoveanu pentru a ridica aici un palat maret (32 de metri lungime si 23 de mmetri latime).

Astfel, intre anii 1683-1698, domnitorul evlavios Constantin Brancoveanu construieste la Potlogi o curtea domneasca, ramasa pana astazi monument istoric de importanta nationala si model reprezentativ pentru arhitectura rezidentiala a secolului al XVIII-lea. O inscriptie originala, marturiseste: "Aceste case din temelia lor sunt inaltate de luminatul domn Io Constantin Basarab Voevod fiului sau Constantin Brancoveanul, incepandu-le si sfarsindu-le la leat 7206 (1698) si la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul."

Biserica brancoveneasca din Potlogi, inchinata Sfantului Dimitrie, a fost ridicata in anul 1683, mai inainte de toate celelalte parti ale ansamblului voievodal, in vreme ce palatul a fost inaugurat abia in data de 27 octombrie 1698, in prezenta lui Calinic al II-lea, patriarhul Constantinopolului (1694-1702). Biserica va suferi unele prefaceri in anul 1904.

Palatul brancovenesc din Potlogi a fost distrus de o armata otomana, la numai cincisprezece ani de la construirea sa, in anul 1714, ca parte a represaliilor pentru presupusa colaborare a voievodului sfant cu tarul Petru cel Mare al Rusei, ce avansase in zona prin tradarea lui Dimitrie Cantemir al Moldovei. Dupa aceasta data, palatul nu a mai fost refacut, fiind lasat in stare de ruina pentru urmatorii doua sute cinci zeci de ani.

Dupa anul 1838, targul din Potlogi devine deosebit de activ, aici activand mai bine de patruzeci de mestesugari (boiangii, cojocari, fierari, croitori, mamulari, olari, pielarii, tesatori, morari etc).

Reconstructia palatului din Potlogi a fost inceputa in anul 1955, in timpul regimului comunist, urmand indeaproape modelele brancovenesti dezvoltate in cursul restaurarii Palatului Mogosoaia, un alt important edificiu al acelei perioade, restaurat dupa anul 1920, de catre marele arhitect George Matei Cantacuzino, inspirat fiind de arhitectura manastirilor brancovenesti Vacaresti, Hurez, Stravopoleos si Biserica Doamnei.

Unul dintre putinele elemente arhitecturale pastrate din edificiul original este o placa de piatra, decorata cu un vultur valah si scrisa cu litere chirilice; aceasta mentioneaza in initiale, la colturi, numele si titlul ctitorului palatului din Potlogi: "Io, K, B, V.", adica "Eu, Constantin Brancoveanu, Voievod."

Finantat de Primaria Municipiului Bucuresti, palatul din Potlogi a fost restaurat partial si introdus, pentru o vreme, in circuitul turistic si expozitional. Retrocedat catre Consiliul Judetean Dambovita, palatul este, la ora actuala, lipsit de un proiect cultural si ar putea fi inchiriat de catre o societate comerciala.

Teodor Danalache

• Sfantul Constantin Brancoveanu, ctitor si martir
  Publicat in : Sfintii Martiri Brancoveni
• Sfantul Constantin Brancoveanu
  Publicat in : Sfintii Martiri Brancoveni
• Biserica brancoveneasca din Doicesti
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: