Biserica Sfantul Procopie, din localitatea Badeuti, judetul Suceava, este una dintre bisericile ctitorite de Sfantul Stefan cel Mare si Sfant. Locasul de rugaciune din Badeuti, astazi ruinat, a fost zidit de domnitorul sfant in anul 1487, pe teritoriul actual al localitatii Milisauti. Recent, in anul 2004, ruinele bisericii din Badeuti au fost numite monument istoric.

Biserica Sfantul Procopie - Badeuti

Biserica Sfantul Procopie, din Badeuti, a fost zidita pe locul unei biserici mai vechi. Biserica cea veche, zidita dupa anul 1400, in vremea domnitorului Alexandru cel Bun, s-a aflat in grija Episcopiei de Radauti pana in momentul ruinarii acesteia.

In ziua de 8 iulie 1481, cand Biserica Ortodoxa il praznuieste pe Sfantul Mare Mucenic Procopie, domnitorul Stefan cel Mare a iesit biruitor in lupta din Ramnicu Sarat, avuta impotriva lui Basarab al IV-lea cel Tanar, domnul Tarii Romanesti. Multumind pentru victorie, voievodul moldovean a zidit o biserica mareata in cinstea Sfantului Procopie, sfant crestin militar.

Consemnand cele petrecute in lupta amintita, in "Letopisetul” sau, cronicarul moldovean Grigore Ureche spune: "S-a aratat lui Stefan voda Sfantul Mucenic Procopie, umbland deasupra razboiului, calare si intr-armat ca un viteaz, fiind intr-ajutor lui Stefan voda si dand valva ostii sale; ci este de credere acesta cuvant, ca, daca s-a intors Stefan voda cu toata oastea sa, cu mare fala, ca un biruitor, la scaunul sau, la Suceava, a zidit biserica in numele Sfantului Mucenic Procopie, in sat la Badeuti, unde traieste si pana astazi."

Biserica din Badeuti a fost zidita in cinci luni, intre 8 iunie si 13 noiembrie 1487. Pisania cea veche a bisericii marturiseste urmatoarele: "In anul 6989 (1481), luna iulie, 8, in ziua Sfantului Mare Mucenic Procopie, Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, si cu preaiubitul sau fiu, Alexandru, a facut razboi la Ramnic, cu Basarab Voievod cel Tanar, domn al Tarii Romanesti, poreclit Tapalus. Si a ajutat Dumnezeu pe Stefan Voievod si a biruit pe Basarab Voievod si a fost pieire foarte mare printre Basarabi. De aceea, Stefan Voievod a binevoit, cu a sa bunavointa si cu gand bun, a zidi casa aceasta, intru numele Sfantului Mare Mucenic Procopie, in anul 6995 (1487); si s-a inceput in luna iunie, 8 zile, si s-a sfarsit in acelasi an, in luna noiembrie, 13 zile."

In anul 1775, partea nordica a Moldovei, numita Bucovina, a fost anexata Imperiului Habsburgic. Intre reparatiile de amploare s-au remarcat cele din anul 1887, cand a fost restaurata pictura interioara, si cele din anul 1890, cand a fost refacut acoperisul turlei celei mari.

Biserica Sfantul Procopie, din Badeuti, a fost distrusa de austro-ungari, in anul 1917, in timpul Primului Razboi Mondial. Din biserica a mai ramas in picioare decat o parte din peretele vestic al acesteia. Dupa terminarea razboiului, credinciosii din localitate au zidit o noua biserica, in cinstea aceluiasi sfant mucenic.

Intre anii 1986-1987, in urma sapaturilor arheologice savarsite in jurul ruinelor bisericii stefaniene, au fost scoase la lumina mai multe obiecte liturgice deosebite. Pisania cea veche a bisericii se afla astazi in Muzeul din Radauti. In cimitirul satului, langa ruine, a fost ridicata o biserica de lemn.

Din punct de vedere arhitectural, biserica zidita de Sfantul Stefan cel Mare, era in forma de cruce, avand o lungime de 22,50 metri si o latime de 11,20 metri, in dreptul naosului. Biserica era zidita din piatra si caramida, avand o singura turla centrala, iar zidurile acesteia fiind sprijinite de sase contraforturi. Usa de intrare era asezata in zidul sudic, ca si la Manastirea Voronet. In curtea bisericii se afla o clopotnita de zid, in care clopotele erau intercalate in ferestre separate.

Biserica a fost pictata in intregime in fresca, atat in interior, cat si in exterior. Frescele din interior au fost curatate in anul 1887. In pronaos domina martiriul Sfantului Procopie, iar in naos scena cu tabloul votiv, in care Sfantul Stefan cel Mare aparea infatisat cu barba.

Sfantul Procopie a trait pe vremea imparatului Diocletian, in cetatea Ierusalim, fiind numit mai intai Neania. Dupa ce tatal sau cel credincios a murit, mama sa, inchinatoare la idoli, l-a dus pe acesta la imparat si l-a delegat ca mare dregator in Alexandria, spre a-i persecuta pe crestini. In drum spre Alexandria, tanarul Neania s-a intalnit cu Domnul, precum Saul s-a intalnit cu Dumnezeu pe drumul spre Damasc, in chip minunat. Facand rost de o Cruce intocmai cu cea vazuta aievea, tanarul s-a intors la Ierusalim.

Afland ca este crestin, mama lui a mers la imparat si a spus acestuia cele cu pricina despre fiul ei. Fiind prins si chinuit in multe feluri, tanarul a fost numit Procopie de Insusi Domnul. Surpand idolii dintr-o capiste idoleasca, numai cu rugaciunea, sfantul i-a intors la dreapta credinta pe multi dintre cei care erau acolo, precum si pe mama lui. Fiind omorati toti cei convertiti, in cele din urma a fost omorat si Sfantul Procopie.

Teodor Danalache

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: