Manastirea Gai
In zona de nord - vest a Aradului, in cartierul Gai, la capatul strazii Dunarii, se inalta unul din cele mai reprezentative monumente din secolul al XVII-lea, din zona de vest a tarii, Manastirea Sfantul Simeon Stalpnicul sau Manastirea Gai. Manastirea Gai a fost ridicata intre anii 1760-1762 de catre episcopul Sinesie Jivanovici (1751-1768) pentru vesnica sa pomenire si pentru a fi folosita de urmasii sai in scaunul episcopal al Aradului.
Contractul din 15-26 mai dintre episcopul Sinesie si mesterul aradean Egidius Ioanovici, prevedea ridicarea ansamblului manastiresc pentru suma de 98.000 florini aur. Proiectul monumentului a fost discutat de cele doua parti contractante. Manastirea se infatisa ca un ansamblu alcatuit dintr-un conac, resedinta episcopului, o biserica si anexe gospodaresti. Conacul a avut functia de resedinta de vara, pentru episcopii Aradului. Biserica a constituit un lacas de cult si inchinare pentru o larga masa de credinciosi din apropiere.
Dupa demolarea vechii catedrale a Aradului, in anul 1861, au fost stramutate si inmormantate la Gai, in interiorul altarului, ramasitele pamantesti ale episcopilor inhumati in catedrala. Reinfiintata in 1964, in prezent este manastire de maici, avand hramul la 1 septembrie cand este sarbatorit Sfantul Simeon Stalpnicul. Complexul, dupa dorinta ctitorului sau, episcopul Sinesie, a fost construit in stil baroc. Conform cerintei lui biserica facea corp comun cu conacul, care era atasat bisericii pe latura de nord. Intregul complex arhitectonic se inscrie intr-un plan in forma literei U, aceasta datorita celor doua iesinduri spre rasarit, marcate de absida bisericii si cea a unui paraclis interior din zona de nord-est a conacului.
Fatada de rasarit a complexului arhitectonic este impunatoare si bogat ornamentata, avand nota caracteristica pentru constructiile de epoca. Turnul bisericii, aflata in zona de sud-vest a complexului, impresioneaza prin cele doua registre si cornisa dintre ele, bogat ornamentata arhitectonic. In axul turnului este plasata usa de intrare in biserica, prevazuta cu un ancadrament dreptunghiular din piatra. Turnul este prevazut cu un acoperis piramidal, compus din pante arcuite si este realizat din tabla de zinc.
In interior, planimetria bisericii prezinta impartirea caracteristica bisericilor ortodoxe. Spre rasarit se afla absida semicirculara a altarului, care la exterior prezinta o forma poligonala. Masa altarului este cioplita din marmura rosie. In altar a fost inmormantat episcopul Sinesie. Dupa demolarea vechii catedrale a Aradului, in anul 1861, au fost stramutate si inmormantate la Gai, in interiorul altarului, ramasitele pamantesti ale episcopilor inhumati in catedrala. Arhitectura iconostasului evoca stilul neoclasic. Pictura iconostasului a fost realizata de Stefan Tenetchi in anul 1767 in stilul Renasterii italiene tarzii. De o frumusete deosebita sunt usile imparatesti, cu o ornamentatie deosebit de bogata. Acest ansamblu arhitectonic de epoca, a fost intregit prin aducerea, in cadrul complexului, a bisericii de lemn, din Selistea de Mures -comuna Petris- unul din cele mai reprezentative monumente din lemn ale arhitecturii romanesti de pe Valea Muresului in secolul al XVIII-lea.
Este impresionanta colectia de "Valori de arta veche romaneasca", colectie aflata in interiorul vechiului conac. Aceasta colectie, dupa opinia criticului de arta Horea Medeleanu, unul din principalii organizatori, reprezinta o splendida imagine a artei vechi romanesti din acest colt de tara. Prin intregul sau ansamblu, complexul de la Gai este unul din punctele de mare interes de pe teritoriul municipiului Arad, necesar a fi cunoscut de cei care trec prin oras. Manastirea isi sarbatoreste hramul la 1 septembrie, odata cu inceputul anului bisericesc. Sfantul Simeon Stalpnicul, patronul spiritual al manastirii, s-a nascut in satul Sisan din Cilicia, partea de sud a Turciei de astazi, din parinti crestini, Susotion si Marta. La varsta de treisprezece ani s-a hotarat sa apuce calea calugariei si a fost primit la manastirea Ograda dupa ce a petrecut sapte zile la poarta acesteia. In scurt timp a invatat pe de rost toata psaltirea, lucru care le era obligatoriu pe vremea aceea tuturor celor care doreau sa intre in viata monahala. Dorind o viata mai aspra decat cea de la manastirea Ograda, Cuviosul Simeon a plecat la manastirea lui avva Eliodor. Deoarece nici aici nu a gasit o pravila atat de aspra pe cat si-o dorea, s-a retras timp de trei ani intr-o chilie, la poalele muntelui Telanis.
  |
In aceasta pustietate a petrecut pentru prima oara o perioada de patruzeci de zile de post fara mancare si fara apa. In urma acestei incercari la care s-a supus, Dumnezeu i-a dat darul vindecarii. Drept multumire, Sfantul Simeon a continuat acest post in fiecare an, pe perioada Postului Mare. Timp de douazeci de zile se ruga neincetat in picioare, iar in restul de douazeci de zile statea asezat, nemaiavand putere. Ducandu-se vestea despre darul pe care Dumnezeu i l-a dat, multa lume si-a cautat insanatosirea si alinarea la el. Pentru ca cinstirea pe care o primea din partea celor care isi gaseau tamaduire la el i s-a parut prea mare, a hotarat sa ridice un stalp iar in varful lui sa puna o chilie stramta in care sa se retraga si de unde sa nu iasa decat de doua ori pe zi pentru a biencuvanta multimea adunata. Astfel a devenit primul stalpnic, multi urmandu-l dupa aceea.
Prin dovada credintei sale nestramutate, prin puterea cuvintelor si stralucirea minunilor a indreptat spre Dumnezeu multi oameni. Imparati ca Teodosie cel Tanar sau Leon cel Mare i-au cerut sfatul iar pe imparateasa Eudoxia a facut-o sa se lepede de calea ratacirii pe care o apucase. In ziua de 1 septembrie a anului 459 Sfantul Simeon Stalpnicul a fost chemat la Domnul spre vesnica odihna.
-
Manastirea Bezdin
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.