Manastirea Zamca

Manastirea Zamca este cel mai important edificiu religios construit de colonia armeana din orasul Suceava. Complexul medieval Zamca, a fost ridicat in anul 1606 de armenii refugiati in Moldova inca din secolul al XVI-lea.

Mentionata pentru prima data in anul 1415, manastirea impresioneaza prin dimensiunile sale si elementele gotice si clasice cu motive orientale. Se considera a fi ctitorita de armenii refugiati de timpuriu in Moldova, o lunga perioada de timp fiind si sediul episcopiei armene.

Situat in extremitatea vestica a orasului, ansamblul arhitectural al manastirii este format din trei cladiri: biserica principala "Sfantul Auxentie", turnul - clopotnita de pe latura de est cu o inaltime de 26 metri si o cladire cu paraclis la etaj pe latura de vest, unde se afla intrarea in incinta manastirii.

O versiune armeneasca despre povestea manastirii spune ca numele initial al manastirii a fost Sfantul Oxent (Auxentie), ctitorii acesteia fiind trei frati, Auxent, Iacob si Grigore, care au cumparat locul. Primul dintre ei a inaltat biserica, care a primit hramul Sfantului Auxentie, al doilea, capela de la apus, iar ultimul a realizat turnul cu clopotnita, care are hramul Sfantul Grigorie Luminatorul.

O alta versiune e cea oferita de singurul preot armean de prin zona aceasta a Moldovei, Azad Mandalian, care spune ca, din 1401, aici a fost prima episcopie armeana, dupa cum reiese dintr-un hrisov domnesc al lui Alexandru cel Bun, in care se certifica ca i se acorda episcopului Hovhannes dreptul de a pastori peste intreaga comunitate armeana din Moldova.

Armenii au fost bine primiti de domnitorii romani din acea vreme, adica urmasii lui Alexandru cel Bun si ai lui Stefan cel Mare, in schimb, pe timpul lui Petru Rares a fost o perioada de reprimare a lor, pentru ca erau considerati neortodocsi si se dorea trecerea lor la ortodoxismul romanesc. In acele vremuri tulburi, o parte din ei au fost ucisi, altii au fugit in Transilvania, iar Manastirea Zamca a fost arsa. Biserica a fost din nou ridicata pe timpul lui Ioan Voda cel Cumplit, care era armean dupa mama.

Cercetarile arheologice efectuate au infirmat unele pareri in legatura cu existenta aici a unei manastiri in secolul al XV-lea si s-a precizat ca actualele constructii au fost ridicate in secolul al XVII-lea. Dealtfel, pe cheia de bolta a arcadei estice de la intrarea turnului-clopotnita este mentionata data constructiei: 1606.

Piatra de mormant a lui Agopsa se gaseste in mijlocul naosului bisericii "Sfantul Auxentie", cu urmatoarea inscriptie: "Aceasta este piatra de mormant a lui Agopsa, care este fiul lui Amira, care este ctitorul acestui locas, a murit in anul armenesc 1000/plus 61 (1612)".

La sfarsitul secolului al XVII-lea, trupele polone de sub comanda regelui Ioan III Sobieski (1674-1696) au ocupat Suceava, stabilindu-si cartierul general la Zamca in timpul campaniei antiturcesti din anii 1690-1691. Acest fapt este de altfel atestat si de unele grafite cu aceasta data de pe peretii paraclisului din cladirea vestica.

Cu acest prilej a fost ridicat valul de pamant ce inconjoara manastirea pe laturile de nord, est si sud, fiind insotit de sant in fata si bastioane la colturi. Tot de atunci, probabil, manastirea a fost denumita de catre localnici prin termenul polon corespunzator "cetatuiei", adica Zamek ("fortificatie", "loc intarit").

Biserica armeneasca "Sfantul Axentie" a Manastirii Zamca din Suceava a fost resfintita la data de 14 august 2004, dupa 439 de ani de la prima sfintire. Sfantul lacas a fost supus in ultimii zece ani unor ample lucrari de restaurare, finantate de Ministerul Culturii si Cultelor cu peste 6 miliarde de lei vechi.

Arhitectura exterioara, de mare simplitate, este specifica perioadei de trecere de la edificiile pictate integral, spre o noua forma neinchegata inca. Zidul de incinta formeaza un trapez alungit, cu laturi sprijinite din loc in loc de contraforturi. Laturile paralele ating lungimea de 59 metri si respectiv 66 metri, iar celelalte doua de 70 metri si 74 metri. Grosimea zidului este de un metru si inaltimea atinge in unele locuri 4 metri.

Turnul-clopotnita, o cladire cu latura de baza patrata situata pe latura estica a zidului de incinta, reprezinta un complex. Pe cheia de bolta a arcadei estice de la intrarea turnului-clopotnita este mentionata data constructiei: 1606. Turnul are o inaltime de 26 de metri si avea initial o intrare boltita care, ulterior, a fost inchisa.

La parter slujeste de intrare in Manastire, la etajul intai are capela Sfantul Grigorie Luminatorul, iar la etajul al doilea este clopotnita. Este asemanator cu alte turnuri de manastire din epoca aceea, bunaoara cu cel de la Manastirea Dragomirna, iar decoratia lui este incomparabil mai bogata decat a bisericii manastirii. De asemenea, avea si rolul de turn de straja.

In anul 2007 s-au inceput o serie de lucrari la turnul-clopotnita, realizandu-se refacerea sarpantei si acoperirea cu invelitoare de cupru a turnului, in varful caruia a fost montata o cruce, precum si o instalatie de paratrasnet.

Cladirea aflata pe latura de vest a zidului de incinta pare a fi fost folosita ca sediu al Episcopiei armene de Suceava. Edificiul, de forma dreptunghiulara, se compune dintr-un parter cu doua incaperi (de o parte si de alta a intrarii), pe unde se face si intrarea in manastire si dintr-un etaj, avand pe latura nordica paraclisul Sfintei Maria.

Paraclisul Sfintei Maria este alcatuit din naos si altar, avand un sistem de constructie de tip moldovenesc. Intreaga cladire, dar in special paraclisul, a fost impodobita cu variate si interesante elemente decorative. Astfel, motivul central al decoratiei consta intr-o canelura larga, intrerupta de incizii circulare, pe fondul carora sunt plasate mici rozete in relief.

Sculptura are un aspect rustic, tehnica intrebuintata amintind de incrustarea portilor si ceardacelor de lemn taranesti. Paraclisul are deasupra sa o turla de forma octogonala, mica, cu patru ferestre cu chenare in arcadele din cele patru puncte cardinale. Sub streasina, in locul cornisei, se gaseste un brau de caramizi zimtate.

Biserica Sfantul Auxentie a fost construita dupa un plan dreptunghiular, compunandu-se din pronaos, naos si altar. Biserica nu are abside laterale, in locul acestora gasindu-se doua contraforturi, de o parte si de alta. Intrarile au fost practicate, una in peretele vestic al pronaosului (cum exista si la bisericile ortodoxe), iar cea de-a doua in peretele nordic al naosului.

Catapeteasma a fost inlocuita cu o draperie simpla suspendata de o barna transversala. Boltirea naosului este specific moldoveneasca. Varuita recent, au mai ramas niste urme din pictura originala a bisericii pe peretele drept al naosului.

Pronaosul, patrat, este boltit cu o calota sferica sprijinita pe patru arcuri. In pronaos, zidul despartitor are doua ferestre, de o parte si de alta a usii. De o parte si de alta a absidei centrale, care este ocupata de altarul central, exista doua nise in perete, prevazute cu mese de piatra si care au rolul de a fi doua altare secundare, amintind de topografia bisericilor armene.

In exterior, biserica are o linie arhitectonica simpla. Cate o pereche de contraforturi de forma octogonala sprijina de o parte si de alta zidurile. Decoratia imbina elemente de traditie gotica si clasica cu motive noi, de influenta orientala (rozetele).

In incinta complexului manastiresc se mai afla un depozit de materiale si o fantana acoperita si inconjurata de ziduri, ambele de data recenta.

Fantana a fost reconstruita cu sprijinul material al familiei lui Gaidzag Ohanesian din Los Angeles. Pe zidurile care inconjoara fantana este pusa o placa pe care scrie urmatoarele: "Pelerinule, Dupa ce vei ajunge la Manastirea Zamca si vei dori sa-ti astamperi setea de la acest izvor, pomeneste in rugaciunile tale, pe robii lui Dumnezeu Gaidzag Ohanesian si pe cei ai lui, prin a caror grija s-au rostuit apele acestea si zidurile ce le cuprind in asta fantana."

In anul 1994 s-a inceput sa se efectueze lucrari de stabilizare si restaurare a intregului monument. Lucrarile au avansat lent din cauza lipsei banilor, biserica a fost varuita pe interior si exterior, iar in prezent s-a realizat acoperirea cu tabla a turnului-clopotnita.

Desi a fost construita pentru necesitatile de cult ale coloniei armenesti din Suceava, ea se incadreaza "perfect in formele si directiile de baza ale arhitecturii religioase moldovenesti". Manastirea Zamca este monument istoric. Slujbele se fac saptamanal, manastirea neavand o viata monahala activa.

• Manastirea Arbore
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Hagigadar
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Acoperamantul Maicii Domnului
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Camarzani
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Sihastria Putnei
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: