Manastirea Strehaia este o manastire ortodoxa din judetul Mehedinti. Aflata in centrul localitatii Strehaia, pe drumul national ce leaga intre ele localitatile Craiova si Drobeta Turnu Severin, la o distanta de aproximativ 67 de kilometri de Craiova, cinstita Manastire Strehaia a fost zidita de domnitorul Matei Basarab, in anul 1645, dupa cum reiese din pisania originala a bisericii:

"Aceasta sfanta biserica, cu voia si ajutorul lui Dumnezeu, ziditu-s-au din temei cu pofta si cheltuiala prea luminatului si milostivului domn Io Matei Basarab, voievod a toata Tara Romaneasca, impreuna cu doamna sa, gospoda Ileana, intru preainaltatul si de tot inchinatul nume al Preasfintei si de viata Facatoare Troite, intru al XIII-lea an de domnie a lor, veleatul Bastia Mira 7153 ispenia 1645."

Inca dintru inceput, manastirea a fost inzestrata de domnitor cu mai multe sate si mosii. Un hrisov emis in data de 6 martie 1653 marturiseste faptul ca Manastirea Strehaia detinea jumatate din vama targului Strehaia. Printr-o serie de hrisoave domnesti emise in perioada anilor 1808-1819, veniturile manastirii erau daruite Orfelinatului din Bucuresti, pentru cresterea si eduarea copiilor saraci din toata tara.

In anul 1693, Sfantul voievod Constantin Brancoveanu repara biserica cea mare a manastirii si ii adauga un pridvor. De asemenea, tot el aseaza usa de intrare in biserica, pastrata pana astazi. In anul 1826, in urma unor reparatii majore in incinta manastirii, biserica este zugravita in fresca, de Barbu Zugravul; reparatiile au fost efectuate pe cheltuiala staretului manastirii, protosinghelul Axinte. In urma reparatiilor s-a reparat zidul imprejmuitor, acesta fiind inaltat si mai mult, iar fantana din curte a fost acoperita cu un foisor.

In anul 1863, odata cu secularizarea averilor manastiresti, cinstita Manastire Strehaia a fost desfiintata, biserica acesteia fiind folosita pe post de biserica parohiala, pana in anul 1958. Abia intre anii 1962-1969, manastirea a fost renovata complet de catre Directia Monumentelor Istorice din Bucuresti.

Curtea si biserica cea mare a Manastirii Strehaia este imprejmuita cu un zid de caramida presata, inalt de aproape cinci metri, prevazut cu creneluri de aparare, la fiecare doi metri. Biserica cea mare, inchinata Sfintei Treimi, este zidita din caramida, in forma de nava; zidurile acesteia sunt foarte groase, iar singura turla este asezata pe pronaos. Pridvorul deschis al bisericii, adaugat acesteia de Sfantul Martir Contantin Brancoveanu, se sprijina pe zece coloane de zid.

In exterior, biserica este decorata simplu, zidurile acesteia avand, la mijloc, cate doua braie din caramida aparenta, asezata sub forma unor "dinti de fierastrau". Interiorul bisericii este impartit canonic, in Altar, naos, pronaos si pridvor. Naosul, lipsit de abside laterale, este despartit de pronaos printr-un zid gros, avand la mijloc o usa mica. Catapeteasma bisericii este tot din zid de caramida. Pardoseala bisericii este din caramida, iar acoperisul este realizat din sindrila (lemn).

Palatul domnesc al Craiovestilor, legat de biserica printr-un culoar din caramida, a determinat pozitia bisericii, drept pentru care, spre deosebire de toate celelalte lacasuri de cult, care au Sfantul Altar in partea de rasarit (est), aceasta biserica are Altarul orientat spre miaza-zi (sud).

Intre anii 1673-1689, in incinta Manastirii Strehaia a functionat sediul Episcopiei de Strehaia, episcop fiind "Daniel". Existenta acestei episcopii este confirmata de o pisanie veche, asezata pe zidul din cerdacul chiliilor arhieresti, demolate in anul 1826. Aceasta pisanie marturiseste faptul ca, la Strehaia, ar mai fi existat o episcopie, inainte de intemeierea Episcopiei de la Ramnic: mitropolia a doua a Tarii Romanesti, infiintata in anul 1370, de catre domnitorul Vlaicu Voda, cu sediul la Severin, si-a avut resedinta si la Strehaia, in perioada anilor 1474-1504.

Zidurile puternice ale Manastirii Strehaia l-au motivat pe Tudor Vladimirescu sa aleaga acest loc drept sediu local. In incinta manastirii au fost lasati mai bine de doua sute de panduri, avand sarcina de a apara cetatea Craiovei.

Dupa anul 1989, cinstita Manastire Strehaia a fost redeschisa, ca manastire de calugari. Astfel, la propunerea Arhiepiscopiei Craiovei, in urma aprobarii Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane si a recunoasterii de catre Stat, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, s-a reinfiintat Manastirea Strehaia, aceasta reluandu-si viata monahala dupa o intrerupere de 127 de ani.

Teodor Danalache