Schitul Bradu este un schit ortodox aflat in localitatea Gurguiata, la mai putin de zece kilometri de statiunea Baile Olanesti, in judetul Valcea. Aflat la o distanta de aproximativ 25 de kilometri de orasul Ramnicu Valcea, schitul se afla asezat in mijlocul padurii, intr-o zona foarte retrasa. Ultimii trei kilometri nu pot fi parcursi cu masina, pelerinii trebuind sa mearga pe jos aceasta distanta.
Biserica schitului, inchinata Sfantului Ioan Botezatorul, aduna la un loc obstea de maici, aflate sub indrumarea duhovniceasca a maicii starete Arsenia si a parintelui duhovnic Varsanufie, staretul de la Patrunsa.
Schitul Bradu - scurt istoric
Schitul Bradu a fost construit pe temelia unui schit mai vechi, numit "Schitul de sub Rapa Bradului", inchinat tot Sfantului Ioan Botezatorul, care exista deja in anul 1737. Schitul cel vechi, construit din lemn, a fost inaltat de pustnicii locului, inainte datei de 15 iulie 1737, cand este mentionat de un document al vremii.
Actuala biserica a schitului, din zid, a fost construita in anul 1784, de catre "Sava ieromonahul", originar din satul Scrada, judetul Gorj, fost egumen al Schitului Iezer, cu ajutorul ieromonahului Clement si al lui "Grigore preotul". Vreme de saisprezece ani, cei cativa monahi ai schitului, adunati in jurul parintelui Sava, au carat cu multa osteneala bucati mari de piatra, pentru zidirea noii biserici.
Biserica schitului este zidita in forma de corabie, avand interiorul impartit in mod clasic, avand Sfant Altar, naos si pronaos. Catapeteasma bisericii este din zid, ea avand numai o usa diaconeasca, langa cele Imparatesti, iar nu doua, precum este in general.
In partea de apus, biserica se termina cu un pridvor deschis, sprijinit pe sase stalpi de caramida. Biserica nu are turla, ea fiind asemanatoare celei din Schitul Iezer si celei vechi din Manastirea Patrunsa.
Biserica a fost zugravita in fresca, intre anii 1783-1784, pe vremea domnitorului Mihai Sutu, de catre "popa Dimitrie zograf". Pictura originala se pastreaza pana astazi, ea acoperind aproape in intregime interiorul bisericii, precum si peretii si bolta pridvorului.
Clopotnita schitului este mai mare decat biserica, ea avand doua etaje, fiecare gazduind cate o chilie smerita. Deasupra chiliilor se afla asezate clopotele cele vechi ale schitului. Recent, langa clopotnita a fost amenajat un nou corp de chilii, o cladire veche fiind si ea reabilitata.
Pana in anul 1850, in Schitul Bradu au vietuit cativa calugari. Dupa trecerea la Domnul a celor mai in varsta, cei tineri, neavand chilii, ei vietuind prin colibe si pesteri, s-au intors la Schitul Iezer, asezamantul monahal de sub Rapa Bradului trecand in grija calugarilor de la Schitul Saracinesti. In perioada anilor 1854-1855, schitul a fost dat in grija Schitului Saracinesti. Deoarece, insa, viata monahala se desfasura in conditii foarte grele, din cauza situatiei politice a vremii, ambele schituri au fost parasite, ele ramanand in paragina, la un pas de prabusire.
Datorita vitregiei vremurilor, pana in secolul al XIX-lea, Schitul Bradu ajunsese deja intr-o stare avansata de degradare. Astfel, in anul 1861, chiliile schitului nu mai aveau acoperis, iar clopotnita isi pierduse deja toata tencuiala. In iarna anului 1863, datorita cantitatii mari de zapada, acoperisul acesteia s-a prabusit, iar ornamentele exterioare au cazut. In anul 1904, in Schitul Bradu nu mai locuia nici un calugar. Mai apoi, in anul 1960, schitul a fost parasit complet, zeci de ani acesta fiind trecut cu vederea.
In anul 1994, in chiliile parasite de la Schitul Bradu s-a stabilit un calugar, iar mai apoi, in anul 1996, in schit au fost aduse zece maici, in mare parte de la Schitul Iezer, noua obste avandu-l ca duhovnic pe ieromonahul Varsanufie Gherghel, staretul Manastirii Patrunsa. Astazi, obstea schitului numara doisprezece maici nevoitoare, care petrec vremea in munca si rugaciune, sub staretia maicii Arsenia Maxim.
Teodor Danalache
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.