Cel nascut devine persoana identificabila in momentul in care i se pune un nume. Nu putem intra in relatie cu cineva fara a avea un nume. Nu putem fi persoana fara nume. Astfel, ne intrebam cand trebuie sa se puna numele pruncului? Exista credinta ca numele trebuie pus la Botez. Mai mult, se invoca adesea ca este bine sa-i rostesti numele copilului numai dupa Botez. Asa s-a ajuns ca „a boteza” sa insemne „a da nume”.
Punerea numelui se face la opt zile dupa nasterea copilului. Aceasta se face in amintirea zilei a opta, cand Hristos, nascut din Sfanta Fecioara Maria, a fost adus la templu si taiat-imprejur, punandu-I-se numele Iisus, potrivit Legii (Lev., 12, 3), nume dat de inger (Luca, 2, 21). In Molitfelnic exista o rugaciune speciala la punerea numelui copilului, in a opta zi dupa nastere. Ea incepe cu formula: „Doamne, Dumnezeul nostru, Tie ne rugam si pe Tine Te chemam, sa se insemneze lumina fetei Tale peste robul tau acesta (N)...". Aceasta ierurgie se savarseste in fata usilor imparatesti si cuprinde: „Sfinte Dumnezeule", troparele, rugaciunea, "insemnarea" pruncului, Psalmul 50, „Cuvintele mele pricepe-le, Doamne..." si Apolisul.
Despre aceasta practica a punerii numelui in ziua a opta, Sfantul Simeon al Tesalonicului mentioneaza: „In ziua a opta se aduce pruncul lui Dumnezeu inaintea usilor bisericii, caci nu este inca sfintit prin botez, si preotul il insemneaza pe acesta (prima insemnare se facea in ziua nasterii), la frunte, la gura si la piept si-i da lui nume prin rugaciune sfanta, nume pe care nu-l aveau cei nascuti, cu care se si boteaza, caci aceasta s-a facut si Domnului, in ziua a opta a fost taiat imprejur si a primit numele Iisus... Caci, in ziua a opta, pruncul primeste si numele, ca si Mantuitorul, Care a fost numit cu numele Mantuitor, Iisus. Este pecetluit cu rugaciune sfanta, ca sa fie adus Domnului si insemnat cu semnul crucii la frunte, pentru minte, la gura, pentru cuvant si suflare si la inima pentru puterea vietuirii, scris in cartea vietii, prin punerea numelui, apoi se inapoiaza mamei" (Dialoguri, cap. 59-60).
Acest lucru ar trebui sa se faca si astazi. Din nefericire pruncul nu mai este adus la biserica in a opta zi, ca sa primeasca numele. Numele este pus in ziua botezului. Insa, acest act e o lucrare necanonica.
Slujba primirii numelui nu poate sa fie unita cu rugaciunea care se citeste in ziua nasterii. Punerea numelui presupune prezenta pruncului in biserica, in timp ce rugaciunea „la femeia lauza" se citeste in casa.
In concluzie, nu la Botez trebuie sa primeasca copilul numele. Indicat este sa fie botezat cu numele pe care l-a primit la 8 zile de la nastere.
Adrian Cocosila
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.