Cealalta infatisare a lui Dumnezeu

Cealalta infatisare a lui Dumnezeu

Este de mare însemnătate să înţelegem că Dumnezeu nu este ceea ce credem de obicei. El are un alt chip, însă nu unul stăin, -ca fiind cineva străin, - nu unul îndepărtat - ca fiind cineva îndepărtat, - ci un chip care îl deosebeşte de noi. Dumnezeu nu este ceea ce ne vine nouă să credem că este. Nu este ceea ce în mod conştient dorim să fie. Nu este ceea ce înţelegem, nici ceea ce putem să pricepem ca oameni. Dumnezeu este dincolo de voinţa, de puterea, de înţelegerea noastră. Este o mare greşeală, pe care toţi o facem - greşeala vieţii noastre - să credem că putem să-L reducem la nivelul unui obiect cunoscut, al unui argument, al unei demonstraţii, al unei percepţii, adică să-L facem finit, perceptibil, ca să încapă în mintea noastră.

Acest mare adevăr trebuie să-l înţelegem şi să-l acceptăm lăuntric, înainte de întâlnirea cu El, aşa cum spune Sfântul Ioan Damaschin: „Dumnezeirea este nemărginită şi necuprinsă şi noi putem să înţelegem doar că este fără de sfârşit şi de neînţeles.. Şi când El însuşi, coborându-Se, Se face asemenea nouă, nu ne însoţim şi nu ne familiarizăm cu El, nu dobândim îndrăzneală, nu ne încredinţăm puterii de a-L face al nostru, chiar dacă Acela ni Se oferă. Dumnezeu nu este „Altul", un străin, sub aspectul implicării Lui în viaţa noastră, al întrepătrunderii, ci sub aspectul voinţei, al posibilităţii şi capacităţii noastre de a-L înţelege şi de a-L aborda. Dumnezeu nu este om - lucrările lui Dumnezeu nu sunt omeneşti -, ci este un „Altul". Această alteritate a lui Dumnezeu îl face familiar prin modul în care ni Se oferă, prin felul în care ne apropiem de El.

Dacă vom lua aminte - şi este foarte important acest lucru - vom înţelege că nu numai Dumnezeu este „Altul", ci şi viaţa noastră este altceva decât ceea ce ne închipuim.

Adevărul este altceva decât ceea ce simţim, ceilalţi sunt diferiţi de ceea ce credem. Şi - de ce nu? - noi înşine suntem ceva diferit decât ceea ce bănuim că suntem. Chiar şi spovedania noastră are caracter de autoanaliză şi demonstrează necunoaşterea propriului nostru eu. Şi ce ironie! In loc să mergem la scaunul de spovedanie, ca duhovnicul să ne spună cine suntem, începem să ne descriem, chipurile, imaginea noastră exactă! Ce mod, ce cugetare greşită! Dar nici duhovnicul nu trebuie să încerce să înţeleagă cine suntem. Dacă o face, ne va nedreptăţi, va arăta lipsă de evlavie faţă de Taină, îl va jigni pe Dumnezeu. Sufletul are întotdeauna cutele lui ascunse, tainice, altă înfăţişare, sfinţenia lui. Persoana se păstrează în spatele tainelor ei, care se ascund şi de noi înşine.

Dar şi firea însăşi prezintă o altă faţă şi ea se ascunde. N-aş dori să vă încurc, dar cei care sunteţi în afara ştiinţelor pozitive veţi recunoaşte foarte bine o trăsătură înnăscută a firii. In fizică spunem că atunci când încercăm să localizăm o particulă elementară, cu oricâtă acrivie am reuşi localizarea poziţiei acesteia, greşim în stabilirea celorlalte însuşiri ale ei, precum viteza şi impetuozitatea (Principiul incertitudinii al lui Heisenberg). Din nou, universul are o uimitoare însuşire: cu cât ne apropiem de extremităţile lui, cu atât acestea se depărtează cu cea mai mare repeziciune (Legea lui Hubble). Şi firea noastră ni se ascunde şi când ne apropiem să stabilim una dintre caracteristicile ei, aceasta ni le ascunde pe celelalte Şi de vreme ce creaţia face aceasta, nu va face şi Creatorul? In timp ce aceasta se întâmplă cu zidirea neînsufleţită, nu se va întâmpla şi cu omul însufleţit?

Este o lege universală inviolabilă: Dumnezeu apare mai adevărat când necunoaşterea Lui este mărturisită cu smerenie, decât atunci când urmărim cunoaşterea Lui. La fel şi ştiinţa este mai graţioasă şi mai atrăgătoare când se ocupă cu necunoscutul, decât atunci când investighează şi analizează ceea ce se cunoaşte. Dar şi iubirea ca relaţie dintre oameni este mai înaltă când oamenii se cunosc mai puţin între ei decât atunci când stăpâneşte barbaria cunoaşterii şi a familiarizării.

Omul la răscruce, Editura Egumenita

NICOLAE - Mitropolitul Mesoghiei şi al Lavreotichiei
 

Pe aceeaşi temă

23 Septembrie 2017

Vizualizari: 2826

Voteaza:

Cealalta infatisare a lui Dumnezeu 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Calatoria mea prin lumea de dincolo
Calatoria mea prin lumea de dincolo Cartea pe care o țineți acum în mâini este o mărturie scrisă cu dorința de a-i aduce cititorului vestea cea bună: nu suntem zidiți pentru moarte, ci pentru viață veșnică. Viața noastră are sens, iar niciunii dintre oamenii care au trăit vreodată pe acest 36.00 Lei
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia Cine nu-l cunoaște pe Sfântul Paisie Aghioritul? Încă mai trăiesc cei care l-au cunoscut personal și care, povestind despre sfântul, varsă o lacrimă de recunoștință și de dor pentru acela care le-a umplut inima de dragoste pentru Dumnezeu, le-a dat 35.00 Lei
Ultima vanzare a pacatului
Ultima vanzare a pacatului Dacă iei în mână acest text, nu ai cum să-l mai lași decât atunci când ai terminat lectura. Subiectul în sine, împreună cu harul autorului, fac din acest roman o excepțională pagină de literatură.Luș Ursu este un om profund, care are în el acel dar de la 35.00 Lei
Biserica, Lume si Imparatie
Biserica, Lume si Imparatie Părintele Alexander Schmemann este unul din cei mai importanți teologi contemporani, ale cărui preocupări teologice s-au centrat pe rolul Euharistiei în viața Bisericii. Firește, studiile sale au atins și alte teme, toate având relevanță pastorală. 43.00 Lei
Ai grija!
Ai grija! Limitele se pun atunci când din centru al lumii devenim observatori ai istoriei celuilalt. Şi dacă n-o judecăm, ci o înţelegem şi o percepem, în afara hărţilor noastre, noi vom alege dacă ne vom muta, dacă vom pleca, dacă vom rămâne sau dacă ne vom 14.00 Lei
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a Nu sunt o expertă în Rugăciunea lui Iisus, dar m-aș bucura să vă pot ajuta să o înțelegeți măcar atât cât o înțeleg eu. Prea mulți dintre noi își petrec zilele având sentimentul că Dumnezeu este departe, ocupat cu lucruri mult mai importante. Însă Domnul 25.00 Lei
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae În ultimele decenii, teologia creștinã s-a aplecat cu mult interes asupra tainei persoanei. Aceasta s-ar putea datora atât actului necesar de deslușire, predare și receptare a Revelației dumnezeiești, cât și provocãrilor pe care le întâmpinã ființa umanã 55.00 Lei
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36)
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36) Părinții Bisericii Primare au fost mari teologi - deși nu se considerau ca atare - și păstori iscusiți, implicați în viața de zi cu zi a cetății și în conducerea propriilor congregații. Părinții au răspuns la marile întrebări formative ale credinței 66.00 Lei
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37)
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37) În această călătorie în istoria filosofiei și a teologiei creștine, David Bradshaw (Universitatea din Kentucky, Catedra de Filosofie) demonstrează că unul dintre motivele principale ale Marii Schisme (1054) a fost înțelegerea greșită de către apuseni 75.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact