Este de mare însemnătate să înţelegem că Dumnezeu nu este ceea ce credem de obicei. El are un alt chip, însă nu unul stăin, -ca fiind cineva străin, - nu unul îndepărtat - ca fiind cineva îndepărtat, - ci un chip care îl deosebeşte de noi. Dumnezeu nu este ceea ce ne vine nouă să credem că este. Nu este ceea ce în mod conştient dorim să fie. Nu este ceea ce înţelegem, nici ceea ce putem să pricepem ca oameni. Dumnezeu este dincolo de voinţa, de puterea, de înţelegerea noastră. Este o mare greşeală, pe care toţi o facem - greşeala vieţii noastre - să credem că putem să-L reducem la nivelul unui obiect cunoscut, al unui argument, al unei demonstraţii, al unei percepţii, adică să-L facem finit, perceptibil, ca să încapă în mintea noastră.
Acest mare adevăr trebuie să-l înţelegem şi să-l acceptăm lăuntric, înainte de întâlnirea cu El, aşa cum spune Sfântul Ioan Damaschin: „Dumnezeirea este nemărginită şi necuprinsă şi noi putem să înţelegem doar că este fără de sfârşit şi de neînţeles.. Şi când El însuşi, coborându-Se, Se face asemenea nouă, nu ne însoţim şi nu ne familiarizăm cu El, nu dobândim îndrăzneală, nu ne încredinţăm puterii de a-L face al nostru, chiar dacă Acela ni Se oferă. Dumnezeu nu este „Altul", un străin, sub aspectul implicării Lui în viaţa noastră, al întrepătrunderii, ci sub aspectul voinţei, al posibilităţii şi capacităţii noastre de a-L înţelege şi de a-L aborda. Dumnezeu nu este om - lucrările lui Dumnezeu nu sunt omeneşti -, ci este un „Altul". Această alteritate a lui Dumnezeu îl face familiar prin modul în care ni Se oferă, prin felul în care ne apropiem de El.
Dacă vom lua aminte - şi este foarte important acest lucru - vom înţelege că nu numai Dumnezeu este „Altul", ci şi viaţa noastră este altceva decât ceea ce ne închipuim.
Adevărul este altceva decât ceea ce simţim, ceilalţi sunt diferiţi de ceea ce credem. Şi - de ce nu? - noi înşine suntem ceva diferit decât ceea ce bănuim că suntem. Chiar şi spovedania noastră are caracter de autoanaliză şi demonstrează necunoaşterea propriului nostru eu. Şi ce ironie! In loc să mergem la scaunul de spovedanie, ca duhovnicul să ne spună cine suntem, începem să ne descriem, chipurile, imaginea noastră exactă! Ce mod, ce cugetare greşită! Dar nici duhovnicul nu trebuie să încerce să înţeleagă cine suntem. Dacă o face, ne va nedreptăţi, va arăta lipsă de evlavie faţă de Taină, îl va jigni pe Dumnezeu. Sufletul are întotdeauna cutele lui ascunse, tainice, altă înfăţişare, sfinţenia lui. Persoana se păstrează în spatele tainelor ei, care se ascund şi de noi înşine.
Dar şi firea însăşi prezintă o altă faţă şi ea se ascunde. N-aş dori să vă încurc, dar cei care sunteţi în afara ştiinţelor pozitive veţi recunoaşte foarte bine o trăsătură înnăscută a firii. In fizică spunem că atunci când încercăm să localizăm o particulă elementară, cu oricâtă acrivie am reuşi localizarea poziţiei acesteia, greşim în stabilirea celorlalte însuşiri ale ei, precum viteza şi impetuozitatea (Principiul incertitudinii al lui Heisenberg). Din nou, universul are o uimitoare însuşire: cu cât ne apropiem de extremităţile lui, cu atât acestea se depărtează cu cea mai mare repeziciune (Legea lui Hubble). Şi firea noastră ni se ascunde şi când ne apropiem să stabilim una dintre caracteristicile ei, aceasta ni le ascunde pe celelalte Şi de vreme ce creaţia face aceasta, nu va face şi Creatorul? In timp ce aceasta se întâmplă cu zidirea neînsufleţită, nu se va întâmpla şi cu omul însufleţit?
Este o lege universală inviolabilă: Dumnezeu apare mai adevărat când necunoaşterea Lui este mărturisită cu smerenie, decât atunci când urmărim cunoaşterea Lui. La fel şi ştiinţa este mai graţioasă şi mai atrăgătoare când se ocupă cu necunoscutul, decât atunci când investighează şi analizează ceea ce se cunoaşte. Dar şi iubirea ca relaţie dintre oameni este mai înaltă când oamenii se cunosc mai puţin între ei decât atunci când stăpâneşte barbaria cunoaşterii şi a familiarizării.
Omul la răscruce, Editura Egumenita
NICOLAE - Mitropolitul Mesoghiei şi al Lavreotichiei
-
Cunoasterea lui Dumnezeu dupa Sfantul Maxim Marturisitorul
Publicat in : Sfantul Maxim Marturisitorul -
Cunoasterea lui Dumnezeu
Publicat in : Religie -
Cunoasterea lui Dumnezeu in imprejurarile concrete ale vietii
Publicat in : Dumnezeu in imprejurarile vietii de zi cu zi
-
Cunoasterea lui Dumnezeu prin nevointa desertarii si a plangerii
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.