De ce a fost nevoie ca Iisus Hristos sa Se rastigneasca

De ce a fost nevoie ca Iisus Hristos sa Se rastigneasca Mareste imaginea.

Despre al patrulea articol din Simbolul de credinta

De ce a fost nevoie ca Iisus Hristos să Se răstignească, când învăţătura şi faptele Lui ar fi trebuit să fie însufleţitoare pentru toţi în evlavia către El ?

Bătrânii iudeilor şi cărturarii îl urau pentru că le demasca învăţătura mincinoasă şi viaţa nelegiuită. Şi-L zavistuiau pentru că, datorită învăţăturii şi minunilor, poporul îl slăvea pe Iisus mai mult decât pe ei; şi, de aceea, ei îl cleveteau întruna şi L-au osândit la moarte.

De ce se spune că Iisus Hristos S-a răstignit în timpul lui Ponţiu Pilat ?

Ca să se cunoască vremea când a fost răstignit.

Cine a fost Ponţiu Pilat ?

Guvernatorul roman al Iudeii, provincie care fusese supusă de către romani.

De ce este vrednic de remarcat acest eveniment ?

Pentru că în el se împlineşte în mod vădit prorocia lui Iacov: „Nu va lipsi sceptru din Iuda, nici toiag de cârmuitor din coapsele sale, până ce va veni împăciuitorul. Căruia se vor supune toate popoarele” (Facere 49, 10).

De ce ni se spune în Simbolul de credinţă nu numai că Iisus Hristos S-a răstignit, ci şi că a pătimit ?

Ca să se arate că răstignirea Lui nu a fost doar suferinţă şi moarte închipuite, aşa cum au spus unii învăţători mincinoşi, ci suferinţă şi moarte adevărate.

De ce se aminteşte şi faptul că El a fost îngropat ?

Ca să ne încredinţeze de faptul că El a murit şi a înviat cu adevărat; deşi vrăjmaşii Lui aşezaseră chiar strajă la mormânt şi îl şi pecetluiseră.

Cum a putut Iisus Hristos să sufere moartea, Dumnezeu fiind ?

El a suferit şi a murit nu ca Dumnezeu, ci în chip omenesc şi nu pentru că nu ar fi putut să fugă de suferinţă, ci pentru că a vrut să pătimească.

Hristos însuşi a spus: „... Eu îmi pun sufletul, ca iarăşi să-l iau. Nimeni nu-l ia de la Mine. ci Eu de la Mine însumi îl pun. Putere am Eu ca să-l pun şi putere am iarăşi să-l iau” (loan 10. 17-18).

In ce sens se spune că Iisus Hristos S-a răstignit pentru noi ?

In acela că, prin moartea pe Cruce, El ne-a izbăvit pe noi de păcat, blestem şi moarte.

Cum se vorbeşte despre această izbăvire în Sfânta Scriptură ?

Despre izbăvirea de păcat: „Intru El avem răscumpărarea prin sângele Lui şi iertarea păcatelor, după bogăţia harului Lui...” (Efeseni 1,7).

Despre izbăvirea de blestem: „Hristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se pentru noi blestem...” (Galateni 3, 13).

Despre izbăvirea de moarte: „Deci, de vreme ce pruncii s-au făcut părtaşi sângelui şi trupului, în acelaşi fel şi El S-a împărtăşit din acestea, ca să surpe prin moartea Sa pe cel ce are stăpânirea morţii, adică pe diavolul. Şi să izbăvească pe acei pe care frica morţii îi ţinea în robie toată viaţa” (Evrei 2, 14-15).

In ce chip moartea pe Cruce a Mântuitorului Iisus Hristos ne izbăveşte pe noi de păcat, blestem şi moarte ?

Ca să putem crede mai uşor în această taină, cuvântul lui Dumnezeu ne povăţuieşte pe noi cu privire la ea, atât cât putem cuprinde, comparându-L pe Iisus Hristos cu
Adam. Adam este, după fire, cap al întregii omeniri, care s-a făcut una cu el prin obârşia firească din el. lisus Hristos, în Care dumnezeirea s-a unit cu umanitatea. S-a făcut în chip haric nou Cap Atotputernic al oamenilor, pe care îi uneşte cu Sine prin credinţă. După cum în Adam noi am căzut în păcat, blestem şi moarte, tot aşa ne izbăvim de păcat, blestem şi moarte în lisus Hristos. Patima Lui de bunăvoie şi moartea pe Cruce pentru noi,având preţ şi vrednicie fără sfârşit, ca o moarte a Celui fără de păcat şi Dumnezeu-Omului, precum şi desăvârşită satisfacere a dreptei judecăţi dumnezeieşti care ne condamnase pe noi, din pricina păcatului, la moarte, şi merit nemărginit, care fără să jignească dreapta judecată, l-a dat dreptul de a ne da nouă, păcătoşilor, iertarea păcatelor şi har pentru a înfrânge păcatul şi moartea. Sfinţilor Săi, cărora a voit Dumnezeu să le arate care este bogăţia slavei acestei tainei între neamuri, adică Hristos Cel dintru voi, nădejdea slavei’’ (Coloseni 1. 26, 27); "Căci, dacă prin greşeala unuia moartea a împărăţit printr-unul, cu mult mai mult cei ce primesc prisosinţa harului şi a darului dreptăţii vor împăraţi în viaţă prin Unul lisus Hristos" (Romani 5, 17): Nici o osândă nu este acum asupra celor ce sunt în Hristos lisus. Căci legea duhului vieţii în Hristos lisus m-a liberat de legea păcatului şi a morţii.

Pentru că ceea ce era cu neputinţă Legii - fiind slabă prin trup - a săvârşit Dumnezeu, trimiţând pe Fiul Său întru asemănarea trupului păcatului şi pentru păcat a osândit păcatul în trup. Pentru ca îndreptarea din Lege să se împlinească în noi, care nu umblăm după trup, ci după duh" (Romani 8. 1-4).

Mântuitorul lisus Hristos a suferit pentru toţi oamenii ?

Din partea Sa, El S-a adus pe Sine jertfă pentru toţi, şi pentru toţi a dobândit harul şi mântuirea, dar se folosesc de ele aceia dintre noi care, din partea lor, de bunăvoie iau parte la suferinţele Lui, făcându-se asemenea cu El în moartea Lui (Filipeni 3, 10).

Cum putem fi părtaşi la suferinţele şi moartea lui lisus Hristos ?

Gustăm din suferinţele şi moartea lui lisus Hristos prin credinţa vie din sufletul nostru, prin Sfintele Taine în care este ascunsă şi pecetluită puterea mântuitoarelor patimi şi a morţii lui lisus Hristos şi, în cele din urmă, prin răstignirea trupului nostru împreună cu patimile şi poftele lui.

"Căci, eu", spune apostolul, "prin Lege, am murit faţă de Lege, ca să trăiesc lui Dumnezeu. M-am răstignit împreună cu Hristos: şi nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa mea de acum, în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine" (Galateni 2. 19-20); „Au nu ştiţi că toţi câţi în Hristos lisus ne-am botezat, întru moartea Lui ne-am botezat ?” (Romani 6, 3); „Căci de câte ori veţi mânca această pâine şi veţi bea acest pahar, moartea Domnului vestiţi până când va veni" (1 Corinteni 1 1, 26): „Iar cei ce sunt ai lui Hristos lisus şi-au răstignit trupul împreună cu patimile şi cu poftele" (Galateni 5, 24).

Cum ne putem răstigni trupul eu patimile şi poftele lui ?

Infrânându-ne de la patimi şi pofte şi luptând împotriva lor. De pildă: când mânia ne îndeamnă să îl grăim de rău pe vrăjmaş şi să-i facem rău, atunci să ne împotrivim acestei dorinţe, amintindu-ne cum Mântuitorul lisus, pe Cruce, S-a rugat pentru vrăjmaşii Lui. Să ne rugăm şi noi pentru ei, şi în acest chip vom răstigni patima mâniei.

Catehismul Ortodox, Sfantul Filaret - Mitropolitul Moscovei; Editura Sophia

Cumpara cartea "Catehismul Ortodox"


 

Pe aceeaşi temă

05 Octombrie 2017

Vizualizari: 348

Voteaza:

De ce a fost nevoie ca Iisus Hristos sa Se rastigneasca 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE