Pâinea pustnicească simplă-integrală.
Se prepară simplu.
Grâul măcinat în două feluri, mai mare şi foarte fin, pentru cei cu digestia tare şi pentru cei mai slabi. Puteţi măcina pentru mai multe zile, dar pentru cei cu boli grave să fie proaspăt. Nu se cerne, se pune puţină apă simplă şi se face o cocă tare (atenţie, să fie tare) şi se lasă la dospit cel puţin 7-8 ore, după care se poate folosi.
Deci, nu se coace, nu se fierbe, se lasă complet naturală. Dacă faceţi pentru mai multe zile, coca întindeţi-o subţire de un milimetru şi puneţi-o la uscat uşor pe ceva întins, întorcând-o uneori (atenţie, să nu se usuce la temperatură mare, ci la maximum 30 grade).
Noi mai indicăm să se pună şi puţin mălai de porumb, că o face mai sfărâmicioasă şi mai digestibilă.
Pentru diabetici, este indicat să se pună jumătate grâu şi jumătate porumb.
Se poate adăuga şi puţin orez, că o face mai suportabilă. Nu se amestecă, însă, cu alte cereale, că devine indigestă şi grea, pentru bolnavi în special. Dacă se folosesc, spre exemplu, secara sau hrişcă (sau ovăzul, sau meiul, sau orzul), să se procedeze ca şi la prepararea grâului, cu doze mici doar de porumb şi orez.
Cei care nu-au dinţi buni, după uscare să o remacine cât folosesc, şi să o facă pesmet, sau să o înmoaie înainte în puţină apă.
Pâinea pustnicească din grâu nu se dospeşte decât puţin, ca să se folosească direct (că de se acreşte prea tare nu se mai poate mânca goală). Pentru lapte şi supe-ciorbe, ca şi pentru sosuri, e bine ca şi pâinea pustnicească să fie ceva mai tare dospită-acrită, ca să nu se mai folosească altă acritură străină (ce strică).
Pâinea pustnicească în diferite combinaţii.
In loc de apă, se pot folosi variate preparate, ce-i dau mai multă agreabilitate; cu legume, cu seminţe, cu fineţe.
Atenţionăm aici cu privire la o adevărată „lege” a dietoterapiei noastre, ce constă în proporţia de 10% şi 90%, a unui sortiment faţă de altul. Adică, dacă vrem pâine pustnicească pe prim plan, să fie aceasta în proporţie de 90% faţă de toate celelalte ce se adaugă (acestea să fie doar în proporţie de 10%). Dacă vrem celelalte sortimente pe prim plan, acestea să fie în proporţie de 90% faţă de 10% pâine pustnicească.
Pâinea pustnicească în amestec cu morcovL
Morcovi raşi 10% cu grâu măcinat 90%, bine amestecate şi lăsate la dospit minimum 10 ore. Amestecul se poate usca sub formă de pesmet sau se mănâncă direct ca un piure, adăugându-se câteva ingrediente (nuci, ceapă, puţină murătură pentru gust, un mic condiment etc.) şi un sos (de diferite sortimente, dar din aceeaşi categorie de leguminoase); sau se face supă-ciorbă, sau suc-lapte.
Mai poate fi şi proporţia de 90% morcovi şi 10% grâu măcinat (sau pâine pustnicească gata făcută, simplă şi uscată), din care se fac preparatele ca la reţeta anterioară.
Pâinea pustnicească în amestec cu varză crudă sau murată.
Ca la reţeta precedentă, dar cu varză.
Pâinea pustnicească în amestec cu sfeclă roşie, crudă sau murată.
La fel ca precedenta, dar cu sfeclă roşie.
Pâinea pustnicească în amestec cu ridiche, sau gulie, sau păstărnac rădăcină, sau ţelină rădăcină, sau cu alte legume.
La fel ca la reţeta precedentă, dar cu respectivele legume, fiecare separat.
Pâinea pustnicească în amestec cu verdeţuri (salată, spanac, frunze verzi de diferite plante, trifoi roşu, păpădie, tătăneasă, lucernă etc.).
Verdeţuri le respective bine zdrobite-mărunţite cu puţină pâine pustnicească, pesmet, ca să nu se oxideze, şi în rest ca la procedurile anterioare, cu ambele proporţii de 10-90% şi sub toate formele de preparate (simple, piureuri, salate, ciorbe, sucuri-lapte).
Cei slabi digestiv să facă supa acestora, strecurând de câteva ori cu apă, până iese cât mai mult conţinut, îngroşat apoi cu un adaos de acritură murată şi pâine
pustnicească.
Cei mai tari digestivi pot mânca câte o porţie zdravănă de murături cu pâine pustnicească necoaptă, care este foarte valoroasă ca vitamine şi pentru restabilirea digestiei. Atenţie cei cu ulcer sau gastrite.
Cei care au făcut proba că pot suporta bine pâinea pustnicească o pot folosi din plin, cu efecte
inestimabile.
Pâine pustnicească ghiveci.
Cerealele sunt măcinate cu tot felul de legume şi verdeţuri, până se obţine o cocă tare şi se usucă. La folosire, se remacină şi se prepară tot felul de reţete, mai ales supe-ciorbe. Atenţie, noi excludem roşiile şi ardeiul, care pot fi folosite totuşi, dar foarte rar şi de ocazie, întrucât acestea scot calciu din oase şi-l depun în ţesuturi.
Nu se fac preparate cerealiere cu proteicele (nuci şi alte seminţe în cantitate mare, sau boabele proteice ca soia, bobul, lintea, năutul, fasolea, etc), nici cu amidonoasele (cartofii, napii, castanele), şi nici cu dulciurile. Se pot face totuşi nişte combinaţii cu fructe şi dulciuri, dar care se folosesc ca delicatese şi doar singure şi pe stomacul gol, printre mese, sau în posturi de repaus alimentar.
Pâine pustnicească preparată cu diferite fructe Fructele de sezon (mere, prune, caise, căpşuni, zmeură, struguri etc. se rad şi se zdrobesc direct cu pâine pustnicească simplă, în cele două proporţii, de 10-90%, ori fructe, ori pâine pustnicească, şi cu un mic aromant de coajă de lămâie, scorţişoară, mentă, salvie, cimbru, chimen.
Se mănâncă imediat, sau se fac suc-lapte. Acestea sunt foarte gustoase şi bine tolerate de toţi. Să se evite amestecul fructelor acre cu cele dulci, să fie de aceeaşi categorie şi singure, nu mai multe sortimente, altemându-le. Fructele prea acre, precum şi cele prea dulci fac rău, să fie proporţia de 10% dulce, sau 10% acru.
Pâine pustnicească cu mici adaosuri de seminţe uleioase şi fructe.
Ca la cele precedente.
Pâine pustnicească din celelalte cereale (orez, ovăz, orz, secară, mei, hrişcă).
Se face simplu, ca şi la prepararea pâinii pustniceşti de grâu (vezi anterior). Atenţie, pentru acestea se indică o dospire-acrire mai mare, ca să nu se mai folosească alte acidifieri străine. Laptele, supele-ciorbele-sosurile din această pâine, de diferite cereale, sunt o gamă întreagă de preparate-reţete.
Cu acestea se pot face, de asemenea, toate reţetele respective, ca şi cu pâinea de grâu (vezi cele anterioare).
IEROMONAH GHELASIE GHEORGHE
Fragment din cartea REMEDIILE TERAPEUTICE ALE MEDICINII ISIHASTE, vol IV
Cumpara cartea "REMEDIILE TERAPEUTICE ALE MEDICINII ISIHASTE, vol IV"
-
Painea Pustniceasca
Publicat in : Retete de post -
Painea Pustniceasca, medicamentul-aliment al Medicinii Isihaste
Publicat in : Religie -
Dospirea
Publicat in : Sanatate si stiinta
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.