Toată dietoterapia noastră este pe baza pâinii pustniceşti, pe care noi o redescoperim cu o evidenţă deosebită şi insistentă. Este momentul ca să o introduceţi în mod serios ca Terapie propriu-zisă Isihastă. Este momentul, totodată, să treceţi pe o alimentaţie cât mai naturală, cu evitarea fierturilor. Cei cu boli grave, au doar această şansă, a MILEI DOMNULUI şi a străduinţei proprii.
Recitiţi încă o dată partea întâi şi fixaţi-vă bine Reţeta pâinii pustniceşti (Reţeta 4).
15. Pâinea pustnicească în diferite combinaţii
In loc de apă, se pot folosi preparate variate, ce-i dau mai multă agreabilitate: cu legume, cu seminţe, cu fructe.
Atenţionăm aici în legătură cu o adevărată „lege” a dieto- terapiei noastre, şi anume „proporţia de 10% şi 90%”, a unui sortiment faţă de altul. Adică, dacă vrem pâine pustnicească pe prim plan, să fie aceasta de 90% faţă de toate celelalte ce se adaugă (acestea doar de 10%). De vrem celelalte sortimente pe prim plan, acestea să fie de 90% faţă de 10% pâine pustnicească.
16. Pâinea pustnicească în amestec cu morcovi
Morcovi raşi 10% cu grâu măcinat 90%, bine amestecat şi lăsat la dospit minimum 10 ore, care se poate usca sub formă de pesmet sau se mănâncă direct ca un piure, adăugându-se câteva ingrediente (nuci, ceapă, puţină murătură pentru gust, un mic condiment, etc.) şi cu un sos (de diferite sortimente, dar din aceeaşi categorie de leguminoase); sau se face supă-ciorbă, sau suc-lapte.
Mai poate fi şi proporţia de 90% morcovi şi 10% grâu măcinat (sau Pâine Pustnicească gata făcută, simplă şi uscată), din care se fac preparatele ca la reţeta anterioară.
17. Pâinea pustnicească în amestec cu varză crudă sau murată, în amestec cu sfeclă roşie, cu ridiche, sau gulie, sau păstârnac rădăcină, sau ţelină rădăcină, sau cu alte legume.
La fel ca la reţeta precedentă, dar cu respectivele legume, fiecare separat. Pentru că se cam amărăşte, aceasta se foloseşte doar la sosuri şi ciorbe.
18. Pâinea pustnicească în amestec cu verdeţuri, salată, spanac, frunze verzi de diferite plante, trifoi roşu, păpădie, tătăneasă, lucemă, etc.
Verdeţuri le respective bine zdrobite-măruntite, cu puţină pâine pustnicească pesmet ca să nu se oxideze, şi în rest ca la procedurile anterioare, cu ambele proporţii de 10%-90% şi sub toate formele de preparate (simplă, piureuri, salate, ciorbe, sucuri-lapte). Cei slabi digestiv să facă supa acestora, cu un adaos de acritură murată şi pâine pustnicească. Cei mai tari digestivi pot mânca câte o porţie zdravănă de murături cu pâine pustnicească necoaptă, care este foarte valoroasă ca vitamine şi pentru restabilirea digestiei. Atenţie pentru cei cu ulcer sau gastrite. Cei care au făcut proba că pot suporta bine pâinea pustnicească o pot folosi din plin, cu efecte deosebite.
19. Pâine pustnicească ghiveci.
Din cerealele măcinate cu tot felul de legume şi verdeţuri se face o cocă tare şi se usucă. La folosire se remacină şi se prepară tot felul de reţete, mai ales supe-ciorbe.
Nu se fac preparate cerealiere cu proteicele (nuci şi alte seminţe în cantitate mare, sau boabele proteice ca soia, bob, linte, năut, fasole etc.) şi nici cu amidonoasele (cartofi, napi, castane), şi nici cu dulciurile.
Se pot face totuşi nişte combinaţii cu fructe şi dulciuri, dar care se folosesc ca „delicatese” şi doar singure şi pe stomacul gol, între mese, sau în posturi de repaos alimentar.
20. Pâine pustnicească preparată cu diferite fructe
Fructele de sezon (mere, prune, caise, căpşuni, zmeură, struguri, etc.) se rad şi se zdrobesc direct cu pâine pustnicească simplă, în cele două proporţii, de 10%-90%, ori fructe, ori pâine pustnicească şi cu un mic aromant de coajă de lămâie, scorţişoară, mentă, salvie, cimbru, chimen. Se mănâncă imediat, se usucă, sau se face Suc-lapte. Acestea sunt foarte gustoase şi bine tolerate de toţi.
Să se evite amestecul fructelor acre cu cele dulci, să fie de aceeaşi categorie şi singure, fără mai multe sortimente, altemându-le. Fructele prea acre ca şi prea dulci fac rău, de aceea să fie proporţia de 10% dulce sau 10% acru.
21. Pâine pustnicească cu mici adaosuri de seminţe uleioase şi fructe
La fel ca cele precedente.
22. Pâine pustnicească din celelalte cereale (orez, ovăz, orz, secară, mei, hrişcă)
Se face simplu, ca şi la prepararea pâinii pustniceşti de grâu (vezi anterior). Atenţie, pentru acestea se indică o dospire- acrire mai mare, ca să nu se mai folosească alte acidifieri străine. Laptele, supele-ciorbele-sosurile din această pâine de diferite cereale, sunt o gamă întreagă de preparate-reţete.
Cu acestea se pot face, de asemenea, toate reţetele respective, ca şi cu pâinea de grâu. (vezi cele anterioare).
23. Laptele de pâine pustnicească
Menţionăm şi accentuăm aici că noi considerăm „laptele de pâine pustnicească” tot aşa de valoros ca şi laptele propriu-zis. Pentru bolnavi, copii, bătrâni, laptele vegetal este singurul lapte accesibil. Laptele obişnuit, în general, se găseşte greu şi apoi este prefăcut şi degradat, ca şi untul şi alte preparate lactate. Ce a mai rămas este caşul şi telemeaua, ca brânzeturi din lapte direct. Laptele vegetal indicat de Medicina noastră este cu valori asemănătoare.
Am adăugat la fiecare reţetă cu pâine pustnicească menţiunea că se poate face şi lapte-suc-ciorbe. Aşa, noi nu mai repetăm reţetele, recitiţi cu atenţie fiecare reţetă precedentă cu pâinea pustnicească şi faceţi laptele respectiv, după fiecare în parte. Pentru lapte-sucuri-ciorbe-sosuri, pâinea pustnicească trebuie să fie mai mult dospită-acrită, ca să nu se mai folosească alte acidifieri străine.
24. Laptele de pâine pustnicească simplă
Trei linguri de pâine pustnicească se zdrobesc bine, se pun într-un pahar cu apă şi se amestecă bine şi mult, până se face ca un lapte. Se lasă foarte puţin până se depune partea grosieră şi se toarnă partea lăptoasă într-un alt pahar, care se bea încet, după indicaţiile de mai sus. Peste ce a rămas în primul pahar se mai pune altă apă şi se lasă câteva ore şi iar se mai face un lapte mai diluat, ce se poate bea între mese, sau se pune la supe- ciorbe, sau se lasă până a doua zi să se facă puţin acrişor, ca un borş.
Incepeţi cu puţin, ţinând mult în gură, până veţi câştiga „gustul savuros” al pâinii necoapte. Laptele din pâinea pustnicească simplă este cel mai indicat la început şi mai ales dimineaţa. Nu-I faceţi prea concentrat.
25. Laptele de pâine pustnicească de mălai-porumb
Să nu se uite mălaiul de porumb, din care se face o pâine pustnicească foarte valoroasă, mai ales pentru cei cu boli direct energetice (porumbul fiind sortimentul galben direct pentru energiile vitale).
Se prepară ca şi cea din grâu. Atenţie să fie cât mai fin măcinat mălaiul, şi din boabe integrale (nu din mălaiul grişat din comerţ, din care se scoate tocmai partea lăptoasă). Măcinaţi dumneavoastră boabele de porumb, faceţi o pastă tare, cu un foarte mic adaos de grâu (ce ajută la dospire) şi lăsaţi la dospit mai mult (să se acrească mai bine, pentru că mălaiul crud are o tărie greţoasă, iar prin dospire se neutralizează). După dospire, la fel, se pune în apă, se freacă bine şi se separă partea lăptoasă, ce este puţin acrişoară. Se începe cu puţin şi progresiv se măreşte doza. Noi indicăm o zi lapte de grâu şi cealaltă zi de mălai- porumb.
26. Laptele de pâine pustnicească cu diferite combinaţii
Vezi reţetele cu pâine pustnicească în diferite combinaţii, din care se poate face câte un „sortiment de lapte”.
Lichidul este ,,sângele ” biologicului. Fără sânge, nu există circulaţia hranei. Daţi mare importanţă hranei lichide. Dar trebuie să ştiţi cum s-o folosiţi. Nu amestecaţi hrana lichidă cu cea consistentă. în boli, ori se mănâncă la o masă numai lichid, ori numai consistent, sau foarte puţin una faţă de cealaltă. Dimineaţa este indicată cea lichidă, la prânz cea concentrată şi seara cea semilichidă. Acestea sunt specifice mâncării proprii a celor grav bolnavi şi debili digestiv.
Atenţie, supele-ciorbele, ca şi laptele din aceste reţete să fie folosite cu ingerare lentă; chiar dacă sunt lichide, trebuie să fie „mestecate-ţinute mult timp în gură”, ca să se impregneze suficient de sucurile salivare. Să nu fie cantităţi mari, mai ales până se face obişnuirea. Orice reacţie neplăcută să nu vă sperie şi nici să nu renunţaţi Ia dietoterapia lor.
Atât laptele, cât şi ciorbele respective, aitemaţi-le pe zile, dar nu le amestecaţi. Va depinde şi de boala respectivă, cu un accent pe ceva. Important este să vă găsiţi sortimentul ce vă place cel mai mult, care să vă fie „prietenul alimentar' (Vezi şi Cap. laptele vegetal din seminţele uleioase).
Nu vă speriaţi de unele reacţii neplăcute, precum balonări, greţuri şi chiar vărsături, ce înseamnă că se fac cu adevărat „măturarea” şi curăţirea. După acestea vă veţi simţi uşuraţi, ca după o baie.
In intestine trebuie să fie peste 50% cereale, altfel vor fi bolnave şi sursă de autointoxicare.
Mâncaţi încet şi cu linguriţa, ca să se impregneze mâncarea cu sucurile salivare cât mai mult.6 Sunt unii care fac imediat diaree la nefierturi. Până se reglează digestia se pot face „supe-ciorbe” după indicaţiile de mai sus, dar înainte se fierbe o cantitate de apă (ce nu mai produce diaree) şi apoi se amestecă, după o uşoară răcire, cu pâinea pustnicească şi respectivele adaosuri.
Incepeţi cu puţin, până se restabileşte memorialul de pâine. Insistaţi, chiar dacă aparent veţi simţi rezistenţă şi repulsie, aceasta este „bariera” pe care trebuie s-o treceţi. Noi mai recomandăm o modalitate de introducere, pe neobservate, în amestec cu cirul de porumb, cu cirul de orez, care reprezintă „ liantul ” cel mai neutru şi care se poate folosi din plin.
O perioadă folosiţi pâine seminaturală (reţeta 1). evitând tot mai mult Pâinea obişnuită coaptă. Cu timpul, măriţi doza de pesmet de pâine pustnicească, la 20% şi apoi la 50%. până la 50%, şi, în sfârşit, treceţi total la pâinea pustnicească. Gustul începe să devină tot mai plăcut şi agreabil şi o hrană sănătoasă va fi de acum mâncarea dumneavoastră. Mâncând cerealele semifierte şi pâinea semi-naturală, vi se va deschide gustul şi pentru fructe (de obicei respinse de bolnavi mai ales). Fructele sunt a „ doua hrană " după cereale. Fructele de sezon cu pesmet 10% de cereale dospite vor fi o masă de dimineaţă, sau de seara.
27. Pesmet de pâine pustnicească (din diferite cereale, dar câte una singură în folosire) cu fructe de sezon
Fructele de sezon rase sau tăiate se combină cu 10% pesmet din pâine pustnicească. Dimineaţa sau seara, sau printre mese, aceasta va fi o hrană consistentă şi sănătoasă. Să se evite dulciurile dimineaţa, spre seară să fie fructele mai dulci.
Ieromonah Ghelasie
Cumpara cartea "Retetele medicinei isihaste pentru cei grav bolnavi"
-
Medicina isihasta
Publicat in : Sanatate si stiinta -
Retetele medicinei isihaste pentru cei grav bolnavi
Publicat in : Sanatate si stiinta -
Bolile Corpului
Publicat in : Religie -
Sosurile
Publicat in : Sanatate si stiinta -
Retete cu Legume-verdeturi
Publicat in : Sanatate si stiinta
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.