Sa nu furi

Sa nu furi

A OPTA PORUNCĂ - Să nu furi!

Furtul este un păcat greu, care-i lipseşte pe tâlhari de împărăţia lui Dumnezeu: ...nici furii, nici lacomii, nici beţivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu (I Cor. 6, 10) - spune Sfântul Apostol Pavel. Sigur că printre noi, cei adunaţi astăzi aici, nu există nici hoţi profesionişti, nici tâlhari şi nici escroci. Dacă iei cel mai mic lucru care nu-ţi aparţine, să ştii că e vorba tot de furt.

1. Aduceţi-vă aminte, nu v-aţi ispitit cumva cu vreun lucru străin, crezând că „vă va prinde bine"? Astăzi lumea nu mai consideră că e păcat să iei un lucru străin, dar e vorba la mijloc tot de furt. Nu aţi adus ceva furat copiilor acasă sau nu i-aţi deprins chiar din copilărie cu gândul că nu-i o faptă chiar atât de rea să mai iei câte ceva de la serviciu, că acest lucru nu-i păcat?

Doamne, iartă-ne pe noi, păcătoşii!

2. Nu cumva ne-am ispitit cu roade străine, mergând în livada, în grădina altuia sau pe vreun teren privat ori de stat? Toate aceste fapte fac parte din categoria furtului.

Doamne, iartă-ne pe noi, păcătoşii!

3. Mai există şi cazuri când creştinii zic: „Voi face rugăciune la Maica Domnului şi voi merge gratis cu maşina!" încheiaţi cu astfel de lucruri! Pocăiţi-vă pentru aceste gânduri! Şi acesta este un furt. Ce fel de rugăciune e acesta? Odinioară oamenii mergeau pe jos, iar acum li se pare că nu e o ruşine să te deplasezi gratis cu transportul public.

Doamne, iartă-ne pe noi, păcătoşii!

4. Nu cumva aţi furat energie electrică de la stat, inventând tot felul de metode în acest sens? Este o ruşine pentru un creştin să facă astfel de lucruri!
Doamne, iartă-ne pe noi, păcătoşii!

De azi înainte încetaţi să vă mai pătaţi conştiinţa cu aceste lucruri mărunte ruşinoase. Toată lumea dispune astăzi de destule mijloace pentru a achita statului serviciile.

5. Cei ce sunteţi angajaţi în comerţ şi în serviciile de alimentaţie publică sau cei care vindeţi la piaţă din prisosul roadelor voastre, luaţi aminte: sunt între voi creştini care au înşelat la cântar, la num rat, au vândut marfă veche sau rea, recomanând-o ca proaspătă şi bună? Pocăiţi-vă!

Doamne, iartă-ne pe noi, păcătoşii!

De azi înainte să nu vă mai murdăriţi mâinile şi conştiinţa cu obiecte furate. Cele adunate pe astfel de căi nu vă vor aduce nici un folos, nici material, nici spiritual!

Dimpotrivă, veţi pierde şi banii pe care i-ai câştigat pe cale nedreaptă, şi liniştea sufletească, pentru că toată ziua şi toată noaptea vă veţi gândi: cum fac să nu mă prindă cineva, să nu-şi dea seama că trăiesc furând, să nu mă bănuiască, să nu mă denunţe la poliţie?

6. Vai, de câtă necinste va suferi în faţa oamenilor şi în faţa lui Dumnezeu, a sfinţilor şi a îngerilor Săi creştinul care şi-a făcut de râs credinţa fiind prins că-i tâlhar! Astăzi, fiecare dispune de suficiente mijloace pentru a face un ban pe cale cinstită, însă cele ce sunt în plus - alimente, haine, mobilier, chiar dacă sunt obţinute pe o cale cinstită - pentru creştini sunt un păcat -, trebuie împărţite săracilor.

Tot păcat e şi atunci când cei angajaţi în anumite instituţii mănâncă din mâncarea cuvenită copiilor. Această faptă este o adevărată crimă! Pocăiţi-vă!
Doamne, iartă-ne pe noi, păcătoşii!

Nu cumva am provocat pagubă vânzătorului de la piaţă sau de la magazin, dându-i bani vechi sau luând cu bună ştiinţă un rest mai mare decât cel pe care trebuia să-l luăm?

Doamne, iartă-ne pe noi, păcătoşii!

7. Cumva am ascuns şi ne-am însuşit obiecte găsite? Sfinţii nu luau nici un bob de mazăre pe care îl vedeau pe cale. Nu l-ai pus tu acolo - înseamnă că nu e al tău. Ai găsit ceva? Străduieşte-te să dai de cel care l-a pierdut.

Doamne, iartă-ne pe noi, păcătoşii, cei ce ne lăcomim după bunuri străine!

8. Poate aţi cumpărat cu bună ştiinţă lucruri furate sau aţi cumpărat ceva la un preţ foarte mic de la vreun beţiv care a furat acel lucru din casă. Gândiţi-vă că e păcat! Să ţinem minte o dată pentru totdeauna că, procurând lucruri furate, ne facem complici la infracţiunile hoţilor şi ale beţivilor. Niciodată să nu aduceţi în casa voastră lucruri dobândite pe această cale! Iar cei care aţi procedat astfel, pocăiţi-vă!

Doamne, iartă-ne pe noi, păcătoşii!

9. Nu cumva aţi semnat sau v-aţi folosit de vreun cec fals?

Doamne, iartă-ne pe noi, păcătoşii!

10. Poate nu v-aţi achitat datoriile sau nu vi le-aţi achitat la timp, motivând că nu sunt atât de mari?! Dar în realitate, pur şi simplu, n-aţi vrut să le mai achitaţi sau n-aţi vrut să mai reduceţi din cheltuieli pentru a aduna suma necesară şi a o întoarce celui de la care aţi împrumutat banii. RestituIţi-vă datoriile fără amânare; dacă aveţi posibitatea, chiar astăzi daţi-vă datoriile sau făgăduiti Domnului că o să faceţi acest lucru cât de repede posibil. Doar atunci veţi aduce pocăinţă adevărată! In genere, un creştin ar trebui să se încadreze în limitele propriilor posibilităţi financiare. Se poate trăi şi mai modest, şi atunci vei avea mai mare linişte în suflet, pentru că orice datorie întotdeauna te subjugă, „îţi mănâncă sufletul".

11. Intotdeauna călcăm cea de-a opta poruncă prin atitudinea noastră nepăsătoare faţă de lucrurile străine sau faţă de cele care aparţin statului. Dacă oamenii sau statul ne permit să ne folosim de anumite lucruri, creştinii trebuie să se folosească de ele cu mai multă băgare de seamă decât cu lucrurile personale pentru a nu le strica, a nu le pierde sau deteriora printr-o utilizare neglijentă.

Doamne, iartă-ne pe noi, păcătoşii, neatenţii şi neglijenţii!

12. Greşim, de asemenea, împotriva acestei porunci dacă îi obligăm pe oameni să ne facă cât mai multe cadouri. Poate că cineva a găzduit peste noapte nişte rude, cunoştinţe venite la locurile sfinte. Nu cumva v-aţi comportat astfel încât acestea să fie nevoite să vă facă cadouri? Nu le-aţi cerut cumva să vă acorde o atenţie mai deosebită? Pocăiţi-vă în faţa Domnului!

Doamne, miluieşte-ne pe noi, păcătoşii!

Dacă nu-i puteţi găzdui dezinteresat, nu le puteţi oferi o masă sau dacă nu sunteţi în stare să primiţi oaspeţi, atunci străduiţi-vă măcar să nu-i şantajaţi fără ruşine. Gândiţi-vă, totuşi, că nimeni nu este bogat, toţi trăiesc din salariu ori pensie şi mai e nevoie să adune un ban de drum ca să vină la mănăstire. De aceea să nu le cereţi rudelor cadouri şi atenţii. Străduiţi-vă, în măsura posibilităţilor, să-i primiţi pe oaspeţi creştineşte!

13. Nu cumva aţi provocat intenţionat sau din invidie aproapelui vreo pagubă materială? Poate că i-aţi bătătorit grădina, poate aţi rupt din roadele copacilor lui, poate i-aţi otrăvit câinii, găinile, animalele vecinilor ş.a.m.d.? Nu aţi vărsat ceva pe terenul lor ca să nu mai aibă roade? Poate aţi împiedicat şi pe alţi oameni să-şi dobândească câştigul printr-o faptă rea? Pocăiţi-vă înaintea Domnului! Şi dacă simţiţi că vă împovărează vreun păcat din cele amintite, despăgubiţi-l pe cel căruia i-aţi provocat paguba, împăcaţi-vă cu cei pe care i-aţi supărat şi, asemenea vameşului Zaheu, întoarceţi împătrit! Numai astfel pocăinţa voastră va fi adevărată!

14. Noi îi judecăm pe cei trândavi, arătăm cu degetul spre ei, îi certăm, dar astfel suntem şi noi! Câţi dintre noi lucrează la serviciu sau îşi fac ascultarea cu conştiinciozitate în cele opt ore, până în ultimul minut? Şi câţi dintre cei care au chiulit în timpul serviciului refuză să-şi ia salariul până la ultimul ban?

Doamne, iartă-ne pe noi, păcătoşii!

15. In lista păcatelor prin care se calcă cea de-a opta poruncă intră şi păcatul sacrilegiului, adică al furtului sau al însuşirii nedrepte a proprietăţii bisericeşti sau mănăstireşti. Nu e permis să luăm din biserică nici cel mai mic lucru, nici măcar un capăt de lumânare. Să ştiţi că atunci când luaţi vreun lucru din biserică şi-l duceţi acasă averea bisericească sau mănăstirească devine literalmente foc pentru voi.

16. Există încă un tip de păcat prin care călcăm cea de-a opta poruncă - păcatul împrumutului cu dobândă, adică al vânzării produselor alimentare sau în general a lucrurilor necesare pentru viaţă la cel mai scump preţ posibil. Acest păcat se manifestă prin speculă, prin revânzarea mărfurilor deficitare la un preţ foarte ridicat, făcând acest lucru cu bună ştiinţă în scopul îmbogăţirii. Cei care vă ocupaţi cu acest lucru ruşinos, încetaţi să mai faceţi astfel de fapte de necinste şi pocăiţi-vă cu lacrimi înaintea Domnului pentru lăcomia şi pentru câştigul vostru nedrept!

Doamne, iartă-ne pe noi, păcătoşii!

17. N-aţi cerut niciodată cuiva să vă dea bani sau lucruri minţind, pentru necesităţile unor oameni, biserici, mănăstiri care nu există, în scopul înşelării oamenilor simpli? Dacă există printre voi astfel de persoane, să faceţi pocăinţă şi să încetaţi imediat să mai înşelaţi oamenii, străduindu-vă să răscumpăraţi banii furaţi prin mâinile celor nevoiaşi, adică dându-i milostenie săracilor.

18. A opta poruncă ne interzice orice fel de jocuri de noroc. Orice joc de cărţi, de zaruri şi încă pe bani este păcat! Cei ce sunteţi pasionaţi de poker sau vă pierdeţi timpul cu astfel de jocuri, pocăiţi-vă!

Doamne, iartă-ne pe noi, păcătoşii!

Să nu vă ocupaţi cu aşa ceva! Nu e nevoie de mare nevoinţă ca să nu mai mergeţi la jocuri de noroc. E necesar doar să aveţi o atitudine serioasă faţă de această problemă. Să înţelegeţi că nu-i stă bine unui creştin să-şi piardă timpul în zadar, şi încă să se mai şi umple de tulburare, să-şi chinuie sufletul şi să-L mânie pe Dumnezeu! Oare chiar nu există alte ocupaţii mai potrivite pentru un creştin decât jocul de cărţi şi dominoul?

Doamne, iartă-ne pe noi, păcătoşii!

19. N-a luat cineva dintre voi mită? N-aţi jignit vreun coleg de la serviciu în timp ce împărţea primele, spunând că „poate a împărţit greşit primele sau alte cadouri"? N-aţi favorizat concedierea vreunui coleg de serviciu din propria ambiţie, bârfindu-l cu răutate la conducere? Pocăiţi-vă, cei care aţi săvârşit acest păcat!

Doamne, iartă-ne pe noi, păcătoşii!

20. Poate v-aţi zgârcit să faceţi vreo faptă bună pentru a-l ajuta pe aproapele? Sau n-aţi vrut să sprijiniţi întreţinerea şi înfrumuseţarea bisericilor noastre?

Doamne, iartă-ne pe noi, avarii şi zgârciţii!

21. Mai greşim împotriva acestei porunci atunci când folosim lucruri fie ele şi personale, nu pentru strictul necesar, ci pentru lux şi slavă deşartă! Nu ne mulţumim cu un palton sau cu o pereche de încălţăminte, ori cu îmbrăcămintea pe care o avem, ci ne cumpărăm şi alte obiecte de lux inutile, doar pentru a ne slăvi în deşert.

Doamne, iartă-ne pe noi, păcătoşii!

Iar alţii dimpotrivă, poartă o haină mai rea, evită să-şi procure alte lucruri, numai să nu cheltuie bani - este vorba de o altă extremă, o altă patimă care vine din călcarea acestei porunci - avariţia.

Alţii se laudă că nu sunt obişnuiţi să numere banii, ci îi aruncă în vânt până la ultimul ban - avem de-a face aici cu păcatul risipei.

Doamne, iartă-ne pe noi, păcătoşii!

22. Suntem vinovaţi pentru călcarea celei de-a opta porunci şi atunci când nu-i asigurăm pe alţii de evitarea pierderilor materiale, ştiind foarte bine că li s-ar putea întâmpla acest lucru şi nefăcând nimic pentru a-i opri. Nu aţi făcut cumva abuz de dezorientarea sau disperarea oamenilor debusolaţi, aflaţi la necaz?

N-aţi furat ceva de pe urma vreunui incendiu, a unei inundaţii sau a altor calamităţi naturale? N-aţi luat cumva o plată prea mare pentru ajutorul oferit sinistraţilor? Dacă vi s-a întâmplat acest lucru, pocăiţi-vă!

Doamne, iartă-ne pe noi, cruzii, egoiştii şi nemilostivii!

23. Chiar dacă nu am săvârşit majoritatea păcatelor enumerate mai sus prin care se calcă cea de-a opta poruncă a Legii divine, trebuie să reţinem cu toţii că, pe lângă bunurile materiale, fiecare dintre noi este înzestrat de Dumnezeu cu diferite daruri. Aţi folosit voi oare acest talent în folosul aproapelui? L-aţi ajutat oare printr-un sfat bun, l-aţi povăţuit pe calea adevărului pe cel rătăcit, l-aţi mângâiat în necazuri pe cel necăjit, şi, în general, trăiţi pentru oameni sau doar pentru voi înşivă, împietrindu-vă într-un egoism fără măsură?

Intrebaţi-vă conştiinţa despre aceste păcate şi, dacă vă învinuieşte, recunoaşteţi-vă vina şi pocăiţi-vă!

Doamne, iartă-ne pe noi, păcătoşii!

ARHIMANDRITUL IOAN KRESTIANKIN

CUM SĂ NE SPOVEDIM, EDITURA SOPHIA

Cumpara cartea "Cum sa ne spovedim"

 

Pe aceeaşi temă

30 August 2018

Vizualizari: 6985

Voteaza:

Sa nu furi 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Bucuria convorbirii. Interviuri realizate de Costion Nicolescu
Bucuria convorbirii. Interviuri realizate de Costion Nicolescu Două sunt întâlnirile care m-au fascinat totdeauna: cea cu Nicodim (Ioan 3,1-21) și cea cu femeia samarineancă (Ioan 4,5-26). Una se petrece în miez de noapte, cealaltă în plină zi. Una este cu un fruntaș al iudeilor, alta cu o femeie simplă. Amândouă 20.00 Lei
Osebirea care tine laolalta. In memoriam acad. Sorin Dumitrescu
Osebirea care tine laolalta. In memoriam acad. Sorin Dumitrescu „Iar el este un iconar care a scris studii științifice, un ziarist care a pictat abstract, un orator care organiza expoziții, un editor care producea happeninguri, un profesor care intervieva sfinți, un librar care cânta la pian și chitară, un familist 60.00 Lei
Arsenie Boca. Sfantul cu inima cat cerul
Arsenie Boca. Sfantul cu inima cat cerul Despre el se vorbește adesea în șoaptă, cu evlavie sau cu întrebări. Se pomenesc minunile și mulțimile, dar mai rar osteneala lui de o viață: setea de a-L înțelege pe Hristos, grija față de oameni și față de tineri, puterea de a rămâne demn în mijlocul 60.00 Lei
Duhul Sfant si unitatea Bisericii. „Jurnal” de Conciliu
Duhul Sfant si unitatea Bisericii. „Jurnal” de Conciliu Ce altceva reprezintă reflecția sa teologică, pledoaria pentru dialog, efortul de a face posibile întâlniri și de a transmite chipul lăuntric al Ortodoxiei în lumea care-l ignora, decât o mărturie a celui care ascultă planul lui Dumnezeu? Viața tânărului 50.00 Lei
„Regula de aur” in religiile abrahamice. Perspective etice si ecumenice
„Regula de aur” in religiile abrahamice. Perspective etice si ecumenice Ce este „regula de aur”? Este o normă etică, o idee, o recomandare și chiar o poruncă care se regăsește în multe mitologii, religii și filosofii ale lumii. Părintele Dumitru Beșliu invocă în cartea sa în primul rând creștinismul. Trimiterile precise sunt 79.29 Lei
Din invataturile Ortodoxiei
Din invataturile Ortodoxiei Cartea de fata aduce in fata cititorilor ei cateva teme foarte importante si necesare pentru viata crestinului ortodox. Viata spirituala a fiecarui credincios trebuie sa fie impodobita, pe langa virtuti, si de o cunoastere temeinica a invataturii de 52.86 Lei
In singuratatea mintii mele
In singuratatea mintii mele „Bucuria de a te exprima, trufia pe care ți-o dă cuvântul domesticit, gata să și se supună, senzația că el este treapta care te poartă în locul acela înalt, la care îți faci uneori iluzia că doar tu poți ajunge. Știu, desigur, că prin cuvânt noi despărțim 78.23 Lei
Vinovatia. O introducere contemporana
Vinovatia. O introducere contemporana Ce este vinovăția? O povară inutilă, sau o resursă fundamentală pentru sănătatea noastră psihică și morală?Într-o societate în care rușinea a luat locul vinovăției, iar autocritica e tot mai des înlocuită de victimizare, Donald L. Carveth ne propune o 42.18 Lei
Inteligenta artificiala. Cum ne ajuta si cum ne ameninta o creatie superioara omului
Inteligenta artificiala. Cum ne ajuta si cum ne ameninta o creatie superioara omului Manfred Spitzer este un expert recunoscut în rețelele neuronale – fundamentul inteligenței artificiale. Cartea de față adună toate informațiile relevante existente pe această temă, punându-le într-o perspectivă realistă: se pot face multe speculații cu 67.66 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact