Se pare că Părintele îşi descoperea arareori înaintea oamenilor harisma vederii cu duhul, numai când discernământul îi îngăduia. Astfel, odată i-a descoperit cuiva ceva ascuns, care se afla la una dintre proprietăţile sale.

Acela s-a întâlnit cu Părintele Porfirie într-o zi la un magazin unde se vindeau arome şi diferite substanţe necesare la fabricarea tămâii. L-a salutat cu evlavie (şi-a scos fesul pe care îl purta şi i-a sărutat Părintelui mâna) şi a început să-i vorbească despre acea descoperire de la una dintre proprietăţile lui. Această scenă s-a desfăşurat în faţa comerciantului, proprietar al magazinului respectiv, care nu avea cunoştinţă de harisma Părintelui.

Proprietarul acela suferea cu stomacul de mulţi ani, având dureri cumplite, şi nu reuşise să-şi afle vindecarea nicăieri, nici măcar în străinătate. Când auzi de harisma deosebită a Părintelui, nu a pierdut prilejul, ci l-a rugat numaidecât să-l ajute, să-i descopere boala şi cauza şi să-i arate ce trebuie să facă pentru vindecare.

Părintele i-a stabilit o întâlnire la bisericuţa Sfântul Gherasim la o oră când avea să fie linişte. Acela veni, însă Părintele amână întâlnirea pentru o altă dată, motivându-i că e un caz dificil. A revenit de mai multe ori, insistând cu cererea până într-o zi când Părintele a consimţit, şi după o rugăciune în comun i-a descoperit cauza bolii.

Să-l ascultăm pe Părintele povestind întâmplarea cu pricina:

Sf. P.: Pe când cumpăram aromele, vine un domn şi mă salută. Işi scoate fesul, îmi sărută mâna. „Ce faceţi, Părinte Porfirie? Ştii, ceea ce mi-ai spus atunci aşa a fost." "Chiar aşa?", îi zic eu. "Chiar aşa", îmi zice. Se întoarce spre vânzător, care se numea...

Ascultaţi acum partea importantă. "Nu îl cunoşti?" "Nu, nu îl cunosc", spuse proprietarul, la care respectivul [continuă]: „Uite aşa şi pe dincolo, el ne-a spus, iar noi nu l-am crezut, şi când ne-am dus acolo s-a întâmplat întocmai cum ne spusese."

Le împărtăşisem un secret, legat de ceva aflat pe proprietatea lor. Cum respectivul era pe picior de plecare, [vânzătorul] mi-a spus: „Iertare, să-i dau lui [adică să-l servesc]." L-a servit şi a plecat. Când a terminat de făcut totul, mă întrebă: "Părinte Porfirie, pot să-ţi mărturisesc ceva?" "Spune-mi." "Am o boală cumplită de 5-6 ani încoace la stomac. După ce mănânc, cam la o oră, mă apucă nişte dureri groaznice. Eu vând în străinătate arome. Am fost pe la toţi medicii din Europa şi cu toţii mi-au spus că n-am nimic la stomac, nu găsesc ce e. Unii îmi zic «E în imaginaţia ta.» Nu cumva tu, cu Harul lui Dumnezeu, poţi să-mi spui?" "Ce să-ţi spun? E greu. Dar o să încerc. La ce oră termini treaba diseară?" Mi-a spus. Ii zic:

„Noi terminăm la ora cutare. Să vii într-o zi când găseşti timp, la ora la care închidem."

Când a venit şi l-am văzut, m-am întristat. „Domnule Iorgo, nu pot." „Pentru că mi-ai spus, am venit", îmi zice. „Nu contează." A plecat. După 2-3 zile, vine iarăşi şi iarăşi îi zic: „Nu pot." Iţi vine să crezi că a trecut de vreo 15 ori? Să nu mă înţelegi greşit, însă n-a contenit să vină. Ia gândeşte-te, trecea, iar eu îi spuneam că nu pot.

Intr-o seară, când urma să închidem, îi zic: „Ia loc." Insă paracliseriţa, pentru că, ştii, era prin preajmă, îi spune: „Să vii altă dată." „Nu", zice, „am nevoie de Părintele acum, am ceva să-i spun." Insă paracliseriţa a închis [biserica] şi a plecat. Eu - pentru că acolo la Sfântul Gherasim este un coridor, prin care se intră în spital printr-o uşă de sticlă, care era deschisă la momentul respectiv - mă duc sus, unde erau nişte scaune, iau două scaune, ca să stăm acolo, dar nu era comod. Ii zic: „Ia scaunele şi să coborâm."

Ne-am dus jos. Era noapte. Uşile toate, încuiate. Ii zic: „Să stăm aici." Eu am stat în stânga, iar pe el l-am aşezat în dreapta, cum privim icoana lui Hristos. „Ne vom uita la icoana aceasta a lui Hristos şi vom spune «Doamne, Iisuse Hristoase»; l-am învăţat cum s-o spună. O să spui aşa în sinea ta «Doamne, Iisuse Hristoase» şi n-o să scoţi o vorbă. Când o să te întreb ceva, tu să răspunzi numai cu «Da» sau «Nu». Nimic mai mult, nici un cuvânt." "Da", zice, „aşa o să fac." Aşadar, ne-am aşezat acolo şi spuneam «Doamne, Iisuse Hristoase». După un sfert de oră sau douăzeci de minute îi zic: „Poţi să-ţi aminteşti, la vârsta de 18 ani ce lucru cumplit ţi s-a întâmplat?"

"Bine. Să continuăm să tăcem şi tu să te uiţi în viaţa ta." "Când erai de 18 ani ce lucru cumplit ţi s-a întâmplat?" După câtva timp de tăcere, a vorbit. „Mi-am amintit. Asta mi s-a întâmplat. Apoi am plecat, mi-era teamă să nu mă omoare, am venit aici, m-am angajat la un magazin unde se vindeau arome şi treptat am ajuns exportator de arome. Asta-mi amintesc." Ii zic: „Am aflat, asta era." „Dar", îmi zice, „după atâţia ani? După 54 de ani!" „De atunci, dar a ieşit la suprafaţă acum. E important - ceea ce-ţi spun -, căci odată i-am spus-o cuiva care a discutat-o cu un medic. Şi s-au adunat trei medici şi au venit să le-o spun, şi le-am spus-o şi acelora." Atunci i-am zis: „Harul lui Dumnezeu te va scăpa de acest lucru. Asta-i o traumă care-şi lasă amprenta în tine, din pricina răului pe care l-ai făcut, şi iese la iveală acum." „Dar", zice, „acum!? Ceva atât de vechi să se manifeste acum!?"

Acesta-i lucru mare, mărturisirea are această calitate, te sloboade de asemenea lucruri şi te fereşte de multe altele. Dar de unde să ştie lumea astfel de lucruri?!

"Ingenunchează", i-am zis, şi l-am pus să zică "Doamne, Iisuse Hristoase" şi eu cu epitrahilul acolo, ah, da, l-am pus să se spovedească; aşa se cuvenea să-şi afle împăcarea cu Dumnezeu. S-a spovedit, bietul de el, şi s-a făcut bine. Ce să-ţi spun? Acum a murit. A rămas în locul lui un partener de-al său, cu numele cutare, un refugiat.

SFÂNTUL PORFIRIE KAVSOKALYVITUL

BUCURIA LUI HRISTOS TE VA TĂMĂDUI, EDITURA SOPHIA

Cumpara cartea "BUCURIA LUI HRISTOS TE VA TĂMĂDUI"

• Gheronda Porfirie Kavsokalivitul
  Publicat in : Religie
• Rugaciune catre Sfantul PORFIRIE KAVSOKALIVITUL
  Publicat in : Rugaciuni - Rugaciuni Ortodoxe
• Un om tamaduit al zilelor noastre
  Publicat in : Credinta
• Apa vuitoare
  Publicat in : Credinta
• Date biografice despre parintele Porfirie
  Publicat in : Religie