L-am vizitat de mai multe ori pe Părintele Porfirie. Odată am stat în Sfântul Munte timp de două luni. Inima mi-era foarte îndurerată şi mă rugam neîncetat pentru o anumită problemă. La Atena o vizitasem pe sora mea care îmi spusese că nu poate avea copii. Niciodată nu am păstrat legătura cu familia mea şi, în general, nu mă gândesc prea mult la ei.

Dar atunci această veste m-a zguduit, m-a mâhnit aşa de tare, încât am început să mă rog cu toată puterea pentru sora mea. Plecând din Sfântul Munte, l-am rugat pe un prieten de-al meu să vină cu mine la Părintele Porfirie. Când am ajuns acolo, Părintele era bolnav la pat. Am intrat să luăm binecuvântare, iar el m-a întrebat: „Ai ceva să-mi spui?" „Da, părinte," am răspuns eu, „sunt foarte mâhnit din pricina surorii mele care locuieşte la Atena." Dar nu i-am spus care era problema, sau cu ce se ocupa sora mea. „Da, nu poate avea copii", a zis Bătrânul, „dar spune-i că este ceva psihologic. Dacă se linişteşte, va avea unul." Nici măcar nu-i spusesem că este căsătorită. Am rămas fără grai.

M-am întors la Atena şi i-am zis surorii mele: „Dacă acest om al lui Dumnezeu a vorbit astfel, fără ca eu să-i fi spus ceva despre tine, ba chiar a făgăduit că vei avea un copil, înseamnă că aceasta este voia lui Dumnezeu. Mergi să iei binecuvântarea lui!" Un alt prieten de-al meu a ajutat-o să ajungă la Părintele Porfirie, care a binecuvântat-o, şi ea a născut o fetiţă după doisprezece ani de căsnicie. Din această întâmplare se poate vedea totul: darul străvederii, al prorocirii şi minunea lui Dumnezeu. L-am vizitat de mai multe ori pe Părintele, dar aceasta a fost singura dată când şi-a descoperit atât de limpede darul străvederii şi al înainte-vederii însă am auzit foarte multe întâmplări minunate despre dânsul.

Cred că fiecare om din Grecia are ceva de povestit despre Părintele Porfirie.

Odată o stareţă din nordul Greciei a mers să-l întrebe pe Părintele Porfirie în care loc din incinta mănăstirii să sape ca să afle apă. Bătrânul i-a spus: „Sapă în cutare loc, în spatele mănăstirii, lângă drum." Şi i-a descris locul ca şi cum l-ar fi văzut la televizor, deşi niciodată nu fusese acolo. Insă stareţa s-a gândit să-l ispitească şi i-a zis: „Dar, părinte, acolo nu e nici un drum." „Stai puţin," a răspuns Părintele Porfirie. A început să deseneze planul mănăstirii şi i-a arătat apoi locul respectiv. Atunci stareţa a căzut la picioarele lui şi i-a cerut iertare.

Sunt multe întâmplări de felul acesta. Imi amintesc, de pildă, de o stareţă a unei mari mănăstiri din Grecia, o maică deosebită, care cântă foarte frumos, dar a cărei sănătate este foarte fragilă. Odată aveau priveghere de toată noaptea în mănăstire şi maica stareţă cânta şi ea la strană. La Doxologie, maicile au luat nota foarte sus, iar maica stareţă s-a neliniştit, gândindu-se în sinea ei: „Cum voi atinge o notă ata de înaltă? Când voi ajunge la Aghios Athanatos („Sfinte fără, de moarte"), mă vor lăsa puterile, va trebui să mă opreasc. Mi-e cu neputinţă să urc atât de sus." Dar şi-a făcut semnul crucii şi a continuat. Iar Domnul a ajutat-o. Cum a intrat în chilie după slujbă, a şi sunat telefonul. Era Părintele Porfirie, care i-a spus: „Cel fără de moarte a venit şi a luat de la tine moartea. Slavă Lui!" Ştia gândurile oamenilor; văzuse gandul care o supăra pe maica stareţă şi a sunat-o ca s-o intareasca şi s-o mângâie după priveghere. 

Multe astfel de întâmplări am auzit despre Părintele Porfirie. A fost cu adevărat un mare sfânt, un mare proroc.

Arhimandrit Zaharia Zaharou

Fragment din cartea "Adu-ti aminte de dragostea cea dintai", Editura Doxologia

Cumpara cartea "Adu-ti aminte de dragostea cea dintai"

 

• Un om tamaduit al zilelor noastre
  Publicat in : Credinta
• Apa vuitoare
  Publicat in : Credinta
• Date biografice despre parintele Porfirie
  Publicat in : Religie
• Cuvinte de invatatura ale parintelui Porfirie
  Publicat in : Sfaturi duhovnicesti