Daca ai trecut pasul Mestecanis si inainte de Vatra Dornei apuci la dreapta, te gasesti in inima infrigurata a muntelui, intre „tari“. Mai exact, intre Bucovina si Maramures, sau, altfel spus, intre cei care au „descalecat“ de la Soare-apune pe la 1370 si urmasii acestora. In comuna Ciocanesti, pe Bistrita Aurie, sentimentul Maramuresului de obarsie este evident. Pasul Prislop este pentru moldovenii de aici un urcus inspre propriile izvoare, si nicidecum o linie de hotar, sau o bariera naturala.

Asezarea cu cele mai multe evenimente

Aceasta asezare se poate mandri, gratie gandirii manageriale a primarului Gheorghe Tomoioaga, cu cele mai multe evenimente de-a lungul unui an. Ce-i drept, si oferta locului este extrem de generoasa, dar asta nu ajunge. Trebuie efort administrativ, imaginatie, curaj si pricepere, relatii. Asa au aparut in Ciocanesti pensiunile turistice, festivalul oualor incondeiate, festivalul pastravului (care se tine in august), serbari campenesti si evenimente locale cu nemiluita. Aparent, numele localitatii intriga, dar in urma explicatiilor primite afli ca faima armurierilor voievozilor romani a atras si denumirea localitatii: Ciocanesti. Altminteri, asezarea era renumita - pana in 1969 - pentru plutele care plecau pe Bistrita in jos, dar si pentru o varietate de peste care putea fi intalnita aici: lostrita - replica moldoveneasca a celebrului somon. In prezent, acest peste fantastic (prin colorit, gust si dimensiuni) poate fi gasit cu foarte mare greutate in apele inca limpezi ale raului... 

Arta incondeierii

Mestesugul incondeierii oualor este unul foarte vechi. Dupa anumiti cercetatori, tehnica incodeierii apare chiar in perioadele precrestine, ca o forma de celebrare a vietii. In prezent, in Bucovina (si nu numai), aceasta tehnica a ajuns la nivelul unei arte, in care exceleaza femeile. Acestea, urmand traditia, realizeaza adevarate bijuterii coloristice, din care nu lipsesc motive populare, dar si insemne si secvente ale istoriei crestine. Spectaculoase sunt ouale de strut, care prin dimensiunile lor gigantice, creeaza o senzatie vizuala neobisnuita. Culorile folosite sunt naturale, iar mestesugul tinde sa capete o recunoastere internationala, dovada numerosii turisti veniti la Festival.

Vopsitul oualor se face indeobste in Saptamana Mare (a Patimilor), incepand cu ziua de marti si terminandu-se cel mai tarziu vineri. In Obcinele Bucovinei, pe langa simpla vopsire (farbuire), se practica fie incondeierea cu pensula sau chisita, fie impistritul, folosinde-se ceara. Fondul cromatic dominant este negru la Ciocanesti si viu colorat la Pojorata sau Campulung Moldovenesc. Mai departe, pe valea Moldovitei, ouale sunt incondeiate cu rosu dominant.

Stareti, rapsozi, fanfare

Dar, cum orice eveniment trebuia sa dobandeasca si un aer sarbatoresc, primaria s-a gandit sa ofere si surprize. Astfel, pe langa „Trupa pe butoaie“ care a intretinut o atmosfera calda (in ciuda frigului si a viscolului abatut peste asezare), au evoluat pe scena din Ciocanesti artisti de elita. Ne-au delectat mari nume ca Sofia Vicoveanca si Tudor Gheorghe, interpreti ca sotii Rednic din Maramures, ca Pamfil Roata - fiu al satului si coleg cu primarul Tomoioaga -, dar si fanfare celebre, cum este cea a celor „10 prajini“. Sufletul celor 3 zile de festival (11-13 martie) a fost d-l Gheorghe Soana, general in rezerva si corespondent sportiv al Radio Iasi. La eveniment a participat si un corp clerical important, de la parintele paroh la stareti de manastiri (cum era egumenul de la schitul Mestecanis) sau la parintele C. Apetri, directorul Postului de Radio Trinitas de la Iasi. Nu putem omite ciclurile de lansari de carte sau de comunicari stiintifice legate de tema Festivalului sau de temele credintei noastre ortodoxe, care au completat manifestarea, si la care d-l Mircea Motrici (corespondetul de la Suceava al Radio Romania) a fost nelipsit.

Surpriza Festivalului a fost insa OUL urias, creatie a primarului. Acest ou a aparut sambata dimineata in mijlocul comunei, intr-un atelaj tras de 2 cai imensi, a cate o tona fiecare. Pe ou era pictat - cine altul? - Stefan cel Mare si Sfant.

La targul creatiei populare, instalat ad-hoc langa casa de cultura „Florin Gheuca“, am intalnit un cioplitor de linguri din Falticeni. Omul, pe nume Florin, ne-a dezvaluit cateva din tainele acelor aparent naive scultpuri in lemn, care decoreaza lingurile de lemn. Cata intelepciune, cata teologie „pe viu“, cat realism al vietii! Promitem sa revenim cu „descifrarea“ acestor insemne, pe care si sculptorul moldovean de-abia le-a dibuit de la batranii satelor, de 12 ani incoace, caci era un cod de intelepciune care aproape s-a pierdut. 

Un carnaval bucovinean

Oricum, manifestari precum cea de la Ciocanesti pot fi considerate adevarate Carnavaluri ale modului de manifestare romanesc traditional. Daca numele de Carnaval vine de la italienescul carne vale (adica despartirea de „dulce“), nu credem nepotrivit ca si la noi, la inceputul Postului Mare, sa se organizeze astfel de „carnavaluri“, in spiritul traditiilor si valorilor proprii. Mai ales ca la Ciocanesti, duminica seara, s-a baut paharul de „spolocanie“, adica ultima dezmierdare bahica si culinara inainte de perioada austera a Postului Paresimilor...

                                                                                                   Razvan Bucuroiu
                                                                                       Lumea credintei, anul III, nr 4(21)

• Ouale rosii, traditie si semnificatii
  Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii
• Ouale incondeiate la romani
  Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii
• Invitatie la evenimentul 7 ZILE, de Gabriel Boholt
  Publicat in : Religie

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: