Macinicii
Ziua de Macinici pastreaza urme rituale ale unui stravechi inceput de An agrar celebrat la echinoctiul de primavara, 9 martie pe Stil vechi, hotar intre iarna si vara, intre zilele aprige ale Dochiei si zilele calduroase ale Mosilor. In ziua de Macinici s-au suprapus doua sarbatori de innoire sezoniera a timpului: ultima zi a Babei Dochia cand, conform traditiei, moare si se preface in stana de piatra, si prima zi a Mosilor, jertfiti si transformati in cenusa pe rugul funerar pentru dreapta lor credinta.
Obiceiurile din ziua de Macinici formeaza un scenariu ritual specific Anului Nou: prepararea alimentelor rituale (Sfinti, Sfintisori, Bradosi); betia rituala atestata de traditia populara, care sustine ca e bine sa bei in aceasta zi 40 sau 44 de pahare de vin; Deschiderea Mormintelor si portilor Raiului; aprinderea Focurilor de Macinici prin curti si gradini, in fata caselor si in camp; purificarea oamenilor si vitelor prin stropirea lor cu apa sfintita; protectia magica a caselor si anexelor gospodaresti prin inconjurarea lor cu cenusa provenita de la Focurile de Macinici; Batutul Pamantului cu Maiurile pentru alungarea frigului si scoaterea caldurii; asteptarea spiritelor mortilor cu scaune si mese intinse la Focurile de Macinici; observatii si previziuni meteorologice; aflarea norocului in noul an prin preparare Turtei de Macinici; credinta ca este un timp extrem de favorabil pentru prinderea vrajilor si farmecelor; incheierei Sambrei Plugului; Retezatul Stupilor; taierea primelor corzi de vita de vie si altele. Scenariul de innoire a timpului agrar este completat cu acte rituale si obiceiuri efectuate in zilele cosmogonice care preced Macinicii, Zilele Babei, sau care ii urmeaza, Zilele Mosilor. Sarbatoarea este cunoscuta, sub diferite denumiri zonale, pretutindeni in Romania.
Macinici se numesc si spiritele mosilor si stramosilor celebrate in ziua de 9 martie, inceput de An agrar. Sarbatoarea din Calendarul popular corespunde, ca data calendaristica si, partial, ca semnificatie, cu cei 40 de Sfinti Mucenici din calendarul bisericesc, jertfiti pentru credinta lor in cetatea Sevastiei. Jertfele si sacrificiile umane savarsite in vremurile preistorice in ziua Anului Nou sunt amintite astazi de formele antropomorfe ale aluatului fiert sau copt in ziua de Macinici si mancat sacramental.
Figurile antropomorfe sau geomorfe (sacrificate in ziua de 9 martie, vechi inceput de An Agrar, preparate din aluat in forma de opt (8) sau cerc, fierte in apa indulcita cu miere si cu adaos de miez de nuca, mancate sacramental la Macinici. Forma cifrei opt, reprezentare plastica a zeului indo-european antropomorf si a colaceilor, reprezentare a zeitei geomorfe neolitice, sunt supravietuiri ale jertfelor umane, substitute divine in ceremoniile care marcau Anul Nou celebrat la echinoctiul de primavara. Ca aliment ritual, Macinicii, sinonimi cu Bradosii si Sfintii, se impart si sunt mancati in fiecare an in ziua de 9 martie (Muntenia).
Focurile echinoctiale
In ziua de 9 martie, ultima zi a Babei Dochia erau efectuate practici precrestine, specifice inceputului de an nou: aprinderea focurilor, purificarea spatiului, pregatirea alimentelor rituale, efectuarea unor practici de pomenire a mortilor, inceperea simbolica a celor mai importante activitati economice, prevederea vremii si belsugului in noul an.
Datorita focurilor aprinse prin curti si gradini, satele din sudul tarii se confundau in dimineata zilei de 9 martie cu niste nori de fum. Focurile care se aprindeau cu gunoaiele rezultate din curatirea terenului si anexelor gospodaresti aveau, alaturi de caracterul ritual, si un rol practic. Cand focul se intetea, membrii gospodariei, in special tinerii, sareau peste flacari in asa fel incat fumul sa patrunda printre haine.
Obiceiul este consemnat si in Transilvania, unde "in ajunul zilei de 40 de sfinti se aprind gramezi de paie si casenii sar unul dupa altul peste flacari", sau in Banat, unde se zgandara si se bate cu botele in el pentru incalzirea mai rapida a timpului. Considerand ca fumul rezultat de la aprinderea focurilor nu era suficient pentru alungarea serpilor care ieseau in aceasta zi din ascunzisurile lor, se afumau cu o carpa aprinsa cotloanele gospodariei.
Acte rituale pentru alungarea frigului
Practica magica efectuata de copii in ziua de Macinici pentru alungarea frigului si scoaterea caldurii din pamant, pentru sanatatea si norocul oamenilor se numea baterea pamantului cu botele. in timp ce copiii loveau pamantul cu betele sau ciomegele, strigau:
"Intra frig si iesi caldura,
Sa se faca vreme buna
Pe la noi pe batatura!" (Muntenia, Oltenia).
Pe arii relativ extinse se credea ca pamantul era batut cu maiurile (un fel de ciocane uriase din lemn), cu toie-gele, maciucile sau botele de catre Mosi, spirite ale stramosilor, identificate in Calendarul crestin ortodox cu cei 40 de Sfinti Mucenici din cetatea Sevastiei. In timp ce lovesc pamantul, acestia s-ar indemna strigand in cor:
"Patruzeci de sfinti voinici,
Dati cu botele-n pamant,
Ca sa tune (intre) frigul,
Sa iasa caldura! " (Moldova).
Adesea, se batea cu botele si ciomegele si in focurile aprinse in curti si gradini in aceasta zi (Banat). Uneltele cu care copiii sau Mosii bat pamantul ca sa scoata caldura si coltul ierbii sunt frecvent modelate din aluat si mancate sacramental in ziua de 9 martie.
Jertfe antropomorfe
In toate zonele etnografice ale Romaniei era obiceiul ca de 9 martie sa se faca diferite copturi in forma de om, albina, pasare, colac. Forma preparatelor din aluat si numele lor (Macinici, Sfinti, Brandusi, Bradosi, Mosi de paresimi) au semnificatii legate de inceperea primaverii si a unui nou ciclu calendaristic.
La nici o alta sarbatoare calendaristica nu abunda copturile antropomorfe ca la Macinici. Acestea aratau, de cele mai multe ori, ca niste papusi "cu cap, ochi, nas, gura, maini si picioare facute din faina de grau si framantate in miere, cu miez pisat de nuca, sau niste figurine in forma de om".
In sudul tarii, formele antropomorfe din aluat, asemanatoare cifrei opt, nu erau coapte, ci numai uscate si fierte in apa in care se adaugau zahar si miez de nuca. Foarte interesanta si bogata in semnificatii este ornamentarea unor copturi, in special a colacilor, cu cercuri mici, simbolul Soarelui ajuns in cursa sa anuala la echinoctiul de primavara. Preparatele din aluat, indiferent de denumire, forma sau daca erau sau nu sfintite in biserica, se dadeau intotdeauna de pomana si reprezentau spiritele graului aduse sacrificiu unei zeitati solare.
Ziua de 9 martie era o sarbatoare a mortilor, cand li se imparteau nu numai macinici ci si fasole sleita, nuci, poame, alune. in unele sate din Muntenia se facea un "brados mai mare, in forma de om, cu gura cu urechi si cu nas, dar orb, si-1 numesc Uitata. Acesta se face intru pomenirea tuturor mortilor care in timpul anului ar fi fost uitati, adica nepomeniti. Acest colac, Uitata, este jucat de copii in jurul focului, ce se face in batatura, apoi uns cu miere si mancat".
Functia funerara a zilei iese si mai bine in evidenta in satele bucovinene, unde se faceau praznice cu care ocazie se da celor adunati pomana cate un colacel, lumina aprinsa si un pahar cu bautura.
Betia rituala
Obiceiul de a bea 40 sau 44 de pahare de vin in ziua de 9 martie, inceput de An agrar, celebrat la echinoctiul de primavara, este o reminiscenta a sarbatorilor bahice ale antichitatii. Oamenii credeau ca vinul baut la Macinici se transforma de-a lungul anului in sange si putere de munca.
Daca cineva din satele in care se practica obiceiul nu putea bea atatea pahare pline cu vin, trebuia sa guste sau cel putin sa fie stropit cu vin. Numarul paharelor de vin baute ar corespunde cu numarul Sfintilor Mucenici din Sevastia care poarta diferite nume zonale: Mosi, Sfinti, Sfintisori, Macinici si altele.
Pronosticuri climatice si meteorologice
Asemanator oricarui inceput de anotimp si de an, in ziua de 9 martie se faceau numeroase pronosticuri meteorologice ale noului an:"Daca ingheata pamantul spre ziua de 40 de sfinti, se zice ca toamna nu vor fi brume, si oamenii pot semana papusoi cat de tarziu, ca tot se vor coace foarte bine; iar daca nu ingheata apoi toamna pica bruma devreme si din cauza aceasta oamenii trebuie primavara sa semne cit de devreme", "Cum va fi timpul in ziua de Macinici, asa va fi toata primavara".
Credinta ca inceputul simbolic al activitatilor economice la Anul Nou aduce spor si belsug era foarte puternica, de vreme ce in ziua de 9 martie era era scos plugul in tarina si se tragea prima brazda. Iesirea cu plugul in mosie avea valoare de simbol, intrucat din acel moment incepea anul agrar. Numeroase practici care vizau atat domeniul material, cat si domeniul spiritual aveau acelasi tel: inceperea cu succes a anului agrar.
Cu cateva zile inainte se ascuteau si se indreptau fiarele plugului, se verificau si se reparau celelalte parti ale plugului, se hraneau bine animalele de tractiune (boii), se incheiau intelegeri intre gospodari (tovarasie, simbrie) pentru a se ajuta la plug (se injugau cate 4-6 boi la un plug de lemn), se astepta momentul in deplina curatenie trupeasca si sufleteasca. in dimineata zilei de 9 martie, zi de munca si de sarbatoare, abundau practicile cu rol purificator (afirmarea cu tamaie si stropirea cu apa a boilor injugati la plug si a gospodarului care tinea coarnele plugului in maini) si fertilizator (aruncarea unui ou inaintea plugului de catre gospodina).
Ion Ghinoiu
-
Sfintii 40 de Mucenici
Publicat in : Religie -
Biserica Sfintii 40 de Mucenici - Rudeni
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Predica la Sfintii 40 de Mucenici
Publicat in : Predici - Predica -
Sfintii 40 de Mucenici din Sevastia
Publicat in : Vietile sfintilor
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.