Mitropoliti romani pictati la Sfantul Munte Athos

Intr-o lucrare consacrata Muntelui Athos si Romanilor, istoricul Petre S. Nasturel scrie ca la manastirea Ivir "a regasit portretul lui Teofan arhiepiscop al intregii Moldove in exonartexul paraclisului de la Potaissa ". Acelasi istoric tinea sa precizeze ca "a regasit portretul", intrucat Marcu Beza a fost cel care a facut cunoscuta , "fotografia unei fresti reproducand trasaturile lui Teofan, arhiepiscop al intregii Moldove " de la manastirea Ivir. Iar dintre cei trei mitropoliti, ce au purtat numele de Teofan, P. S.

Nasturel ar "alege de preferinta pe al treilea, care a condus Biserica Moldovei de la 1617 la 1619". Fireste, cercetari viitoare vor aduce mai multa lumina asupra celor de mai sus, si, astfel, vom cunoaste cu mai multa certitudine, care dintre cei trei mitropoliti, ce au purtat numele de Teofan, a fost pictat la manastirea Ivir.

Cunoastem insa, cu mai multa certitudine, ca mitropolitul Teofan al II-lea al Moldovei (1564-1572; 1577-1581 , 1582-1587) a fost pictat la manastirea Dohiariu. Doua acte din arhiva acestei manastiri, din anul 1592 (7100), atesta chiar prezenta mitropolitului Teofan al II-lea la Dohiariu. Mitropolitul Teofan al II-lea s-a inchinoviat, de altfel, la manastirea Dohiariu si a trecut acolo la cele vesnice, intre 1 Septembrie 1597 si 31 August 1598, in 71067.

Mormantul mitropolitului Teofan al II-lea se afla in nartica katolikonului manastirii Dohiariu . Spre sfarsitul secolului al XVII-lea avea sa fie pictat la Sfantul Munte Athos mitropolitul Tarii Romanesti, Teodosie (1668-1672, 1679 -1708). Vladica Teodosie a fost pictat, potrivit afirmatiilor a doi istorici,- unul roman, altul grec-, in fresca votiva la manastirea Ivirului in anul 1683. Inclinam sa credem, ca simpla ipoteza, ca mitropolitul Teodosie a fost pictat in manastirea Ivirului, tocmai pentru ca vietuise, probabil, ca monah in aceasta. Pe de alta parte, nu trebuie pierdut din vedere faptul ca aici, la Ivir, domnitorul de atunci al Tarii Romanesti, Serban Cantacuzino (1678-1688), a fost cel care a cheltuit pentru zugravirea capelei Sfintei Fecioare a acestei manastiri. De altfel Serbau Cantacuzino a fost chiar zugravit acolo, langa fereastra. Prin urmare, nu poate fi exclusa nici ipoteza, ca insusi domnitorul Serban Cantacuzino a dispus zugravirea, mitropolitului sau Teodosie la Ivir. Surprinzator insa este faptul ca eruditul istoric P. Nasturel nu aminteste despre pictarea mitropolitului Teodosie la manastirea Ivir in lucrarea sa din anul 1986, cu toate ca intreprinsese o calatorie de studii la aceasta manastire inainte de anul mentionat mai sus.

Dupa pictarea mitropolitului Teodosie insa, abia in secolul al XIX-lea a mai fost pictat un mitropolit roman la Athos, si anume, Veniamin Costache al Moldovei (1803-1808 ; 1812-1821; 1823-1842), al carui tablou votiv se afla la manastirea Esfigmenu. Cu trei decenii in urma, monahul athonit Theoclitos publica pentru prima data o scrisoare a Sfantului Nicodim Aghioritul, din anul 1804, catre mitropolitul Veniamin Costache, in cartea sa, "Sfantul Nicodim Aghioritul". Si, interesant este faptul, ca scrisoarea Sfantului Nicodim dezvaluie nu numai relatiile amicale ce existau intre acesta si Veniamin, ci arunca lumina si asupra motivului ce pare a fi determinat pe aghioriti sa picteze pe mitropolitul Moldovei la Athos. Si, acesta intrucat, in scrisoarea sa din 1804, Sfantul Nicodim Aghioritul intervenea pe langa mitropolitul Veniamin - in urma rugamintilor monahilor de la Simonopetra - , ca acesta sa se adreseze domnitorilor Tarii Romanesti si ai Moldovei sa acorde ajutoare acestei manastiri. Desigur, mitropolitul Veniamin a satisfacut rugamintea prietenului sau athonit, Nicodim. In consecinta, pictarea mitropolitului Veniamin Costache la Sfintul Munte Athos poate fi vazuta ca o manifestare reverentioasa a monahilor aghioriti pentru interventia acestuia pe langa domnitorii romani, in vederea obtinerii celor necesare pentru sustinerea materiala a manastirilor athonite. Cert este ca la pictarea mitropolitului Veniamin in "Gradina Maicii Domnului" a contribuit, fara indoiala si prietenia acestuia cu Sfantul Nicodim Aghioritul, care a continuat sa se bucure de o mare cinste printre aghioriti, mai ales dupa mutarea sa la cele ceresti in anul 1809.

Pictarea mitropolitilor romani, amintiti mai sus, la Sfantul Munte Athos indica de la sine statura duhovniceasca deosebita a acestora, precum si cinstirea de care se bucurau in randul comunitatii aghiorite, ei si Biserica lor Romana. Si, ar mai fi de evidentiat ca aceasta cinstire adusa mitropolitilor romani din partea Athosului, prin pictarea lor, se explica in buna parte, si prin faptul ca toti acestia au fost isihasti, asemenea aghioritilor. In fine, mai presus de orice, fireste, pictarea vladicilor romani, la Sfantul Munte Athos s-a datorat ajutoarelor acordate de acestia manastirilor athonite. Iata, deci, ca se cunosc, pana in prezent, numele a patru mitropoliti romani pictati la Sfantul Munte Athos. Sa mai fie oare, si alt mitropolit roman pictat la Athos? Intreprinderea unor calatorii de studiu la Athos, in acest scop, de istorici romani de arta, ar fi mai mult decat binevenita spre elucidarea intrebarii.

Parintele Ioan Dura

.