În lumea auto a devenit deja o obişnuinţă ca, anual, să fie pus la punct topul autoturismelor gay. Acest clasament este întocmit pe baza preferinţelor membrilor site-ului specializat www.gaywheels.com şi nu reprezintă un top al maşinilor vândute exclusiv reprezentanţilor comunităţii homosexuale, aşa cum ar putea părea la o primă vedere.

Aşa începe manipularea, obişnuirea cu termenii specifici, însuşirea acestora şi mai este doar un pas până la acceptarea situaţiei.

Dorinţa atât de mare de a legifera căsătoriile între două persoane de acelaşi sex şi în România, reprezintă un pericol iminent. Putem face sau nu ceva pentru a stopa scrierea acestei pagini în istoria noastră?

Studiile au demonstrat că homosexualitatea este o tulburare mentală, o boală şi acest aspect nu poate fi contestat de nimeni, însă în istorie au fost momente când adevărul a fost declarat neadevăr, toate studiile fiind anulate. Oare trebuie să ne sperie acest fapt? Toate sunt plănuite de cineva cu un anumit scop?

Momentul istoric în care a începutul totul este anul 1973. „Din anul 1973, cel mai important ghid în diagnosticarea şi tratarea bolilor mentale pentru America şi multe alte ţări din lume – printre care şi România – DSM (Manualul de Diagnostic şi Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale) a eliminat homosexualitatea din rândul tulburărilor mentale.” Luarea unei astfel de decizii care a schimbat lumea, fără să se ţină cont de rapoartele de psihiatrie şi psihanaliză, dar şi de o întreagă serie de studii realizate de grupuri de psihiatri, psihologi şi specialişti, cu siguranţă are la bază un scop diabolic, fiind astfel o decizie dictatorială.

Dacă în America, anul 1973, a constituit începutul acestei campanii internaţionale, în vara anului 2001, în România homosexualitatea a fost liberalizată complet prin abrogarea articolului 200 din Codul Penal, care incrimina relaţiile sexuale între persoane de acelaşi sex săvârşite în public sau dacă au produs scandal public, îndemnarea sau ademenirea unor persoane în vederea practicării de relaţii sexuale cu persoane de acelaşi sex, propaganda ori asocierea sau orice acte de prozelitism săvârşite în acest scop. Măsura s-a luat sub presiunile Consiliului Europei, care cerea încă din 1997 printr-o rezoluţie a Adunării sale Parlamentare. Uniunea Europeană făcea şi ea mari presiuni, condiţionând aderarea României şi ameninţându-ne, nu o dată, că nu vom deveni stat membru atâta timp cât nu vom dezincrimina homosexualitatea.

Activitatea de promovare a comportamentului pro-homosexualitate a fost, este şi va fi o activitate cu obiective pe termen scurt şi lung. Totul are la bază două metode simple, dar foarte complexe: Dacă aşa sau născut! sau Şi ei se iubesc! Realitatea este ascunsă, niciodată nu se vorbeşte despre efectele negative produse de aceste căsătorii între două persoane de acelaşi sex. Peter Sprigg - Expert în Studii Politice la Organizaţia american Family Research Council, avertizează cu privire la efectele imediate şi pe termen lung ale legalizării căsătoriei:

„Efecte imediate:
1. Accesul homosexualilor la facilităţile fiscale menite să susţină familia naturală, cum ar fi pensia de urmaş acordată mamelor rămase cu copii minori în urma decesului soţului sau dreptul ca unul dintre parteneri să primească asistenţă medicală gratuită în temeiul asigurării celuilalt;
2. Copiii vor învăţa la şcoală că relaţia dintre homosexuali este identică cu cea dintre heterosexuali;
3. Va fi pusă în pericol libertatea religiei şi libertatea de conştiinţă.

Efectele pe termen lung:
1. Mai puţini oameni se vor căsători;
2. Mai puţin oameni vor rămâne monogami şi fideli soţului sau soţiei;
3. Mai puţini oameni vor rămâne căsătoriţi pe întreaga durată a vieţii;
4. Mai puţini copii vor fi crescuţi de ambii părinţi;
5. Mai mulţi copii vor creşte fără tată;
6. Se va prăbuşi rata naşterilor;
7. Se vor înmulţi cererile pentru legalizarea poligamiei.”2

De ce nu vede nimeni că cele mai faimoase crime în masă şi în serie au avut substrat homosexual? În România, nu s-a ajuns la un nivel atât de ridicat, dar în America, „ţara făgăduinţei”, unde homosexualii formează până la 2% din populaţia SUA, 68% din crimele în masă şi 41% din omorurile petrecute în această ţară pe o perioadă de 17 ani au avut substrat homosexual. De asemenea nouă dintre autorii celor mai îngrozitoare crime în serie comise în America de-a lungul istoriei au fost homosexuali. Aşa vreţi să arate viitorul copiilor noştri? Aşa vreţi să arate ţara voastră?

Pentru Biserica Ortodoxă Română şi nu numai, reprezintă o provocare deosebit de mare legalizarea acestor căsătorii. Refuzul Bisericii de a oficia căsătorii între persoane de acelaşi sex sau de a-şi da acordul privind adopţia de copii de către acestea, nemaivorbind de afirmaţia că homosexualitatea e un păcat, va fi un motiv suficient pentru a o lipsi de drepturi, a o persecuta şi prigoni. Mai este mult până acolo? „În Danemarca, Parlamentul a adoptat o lege care obligă toate cultele să oficieze căsătorii între persoane de acelaşi sex.”3

Dacă paragraful de mai sus nu trezeşte în inima cititorului nici un semn de întrebare sau nici un fel de teamă, mă arăt nevoit să amintesc de momentul în care aceste „familii” vor depune actele în vederea adopţiilor de copii. Cum ar putea un cuplu de homosexuali să-şi asume creşterea unor copii în condiţiile în care durata medie a relaţiei lor este de 1,5 ani?

În acest context apare o dilemă deosebit de serioasă: se poate vorbi de o echivalenţă totală între cele două tipuri de familii şi chiar de avantajele „familiei” de homosexuali faţă de familia formată din părinţii heterosexuali naturali ai copilului? Răspunsurile sunt multe şi variate în ceea ce priveşte susţinerea familiei de homosexuali, însă în urma studiilor efectuate de către instituţii abilitate în acest sens, rezultatul este unul fără drept la replică „Datele ne arată în mod clar că acei copii care îşi petrec întreaga copilărie cu mama lor, care este căsătorită cu tatăl lor, se dovedesc mai capabili să reuşească în viaţă ca adulţi într-o mulţime de domenii, mai ales dacă părinţii rămân căsătoriţi până în ziua sondajului, adică până la vârsta adultă a copilului.”4

Promovarea acestei „normalităţi”, apărarea drepturilor omului, liberarea exprimare, toate acestea şi multe altele constituie astăzi o politică de stat, fără ca noi să conştientizăm. „În anul 1986, pentru protecţia constituţională a relaţiilor homosexuale consensuale în faţa Curţii supreme, APA (Asociaţia Psihiatrică Americană) declară că: datele existente nu demonstrează existenţa unei legături între activitatea homosexuală din copilărie şi orientarea sexuală ulterioară şi că nu există date empirice care să susţină mitul că orientarea sau comportamentul homosexual rezultă în mod contagios din contactul cu alţi homosexuali. Ambele afirmaţii au fost dovedite false în studiul lui Cameron, fapt care rezultă şi din monografia de faţă.”5

Atunci când se doreşte distrugerea unei istorii, unui popor, unui sistem de valori, totul se va baza pe promovarea acelei ideologii de către lideri. Aceasta este una dintre multele metode adoptate de grupările pro-homosexualitate. În acest sens poate fi prezentat drept exemplu afirmaţia preşedintelui Barack Obama: „Când mă gândesc la membrii staffului meu, homosexuali monogami care manifestă o incredibilă devoţiune unul faţă de celălalt...Aceasta m-a condus la concluzia că este important pentru mine să merg mai departe şi să afirm că homosexualii ar trebui să se poată căsători”.6

Promovarea acestor mesaje se face public şi este „susţinută” prin toate mijloacele mass-media. „Televiziunea nu manipulează, impunând cu forţa un model de acţiune, ci sugerând sau punând în lumină pozitivă anumite comportamente şi atitudini care, prin repetare, ne vor modela imaginaţia şi atitudinile interioare, fără ca noi să ştim sau măcar să acceptăm acest lucru. Impactul televiziunii este în întregime asupra subconştientului,, aşa cum se întâmplă şi cu celelalte mass-media, iar noi s-ar putea să fi intrat în era în care informaţia este furnizată direct în subconştientul maselor.”7

Dacă se priveşte această propagandă simplu putem avea impresia că este ceva firesc ceea ce se întâmplă, totul fiind un natural al lucrurilor, însă tot ceea ce se petrece este o parte dintr-o strategie. Din acest motiv astăzi este promovat mesajul cât mai simplu şi cât mai relativ, având astfel un caracter manipulator. Când se vorbeşte despre primul efect al televiziunii, fie că se referă la copii, fie la adulţi, se spune că „televiziunea este un factor important în generarea unui comportament pasiv. De asemenea se înregistrează o scădere vizibilă a perseverenţei, a voinţei şi dispoziţiei de a urmări activ rezolvarea unei probleme.”8

În foarte multe şcoli din Germania au fost introduse materii care vorbesc elevilor despre acest tip de căsătorii, sunt manuale după care se predă, fiind elaborat şi un ghid dedicat profesorilor „Ghid metodic pentru cadre didactice, pedagogi şi profesori”, scopul lui fiind acela de a face ca heterosexualitatea să nu mai fie considerată drept normă subînţeleasă a existenţei şi coeziunii sociale. Aceste cursuri influenţează modul de a gândi şi a simţi al copiilor: „De pildă copiii sunt puşi să construiască propoziţii în care în locul cuvântului cool, să se folosească cuvântul gay. De genul – Aceasta este o maşină gay.”9

Iubirea faţă de aproapele este formulată de Mântuitorul în cuvintele: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi” (Mt. 22, 39). Această dragoste faţă de aproapele se consideră împlinită doar atunci când toate actele tale faţă de acesta sunt spre mântuirea lui. Astăzi, mai mult ca oricând, mesajul de mai sus este limitat la transmiterea în vederea stabilirii unei normalităţi a unui mesaj subliminal: „Ştiind că, potrivit studiilor referitoare la efectul de spirală, oamenii au tendinţa de a se alinia la opinia publică, la modă, la comportamentul considerat dezirabil în societate la un moment dat, ne putem da seama care va fi efectul acestei false viziuni asupra realităţii pe care televiziunea o formează în minţile tinerilor şi ale adulţilor. În colectivele tinerilor de astăzi (şcoli, licee etc.) s-a ajuns ca ruşinea să-i determine pe fete şi pe băieţi să afirme mai curând că nu sunt virgini, chiar dacă adevărul este altul. Lumea TV ajunge, astfel, prin întrepătrunderea ei cu realitatea, să reconfigureze valorile societăţii, să redefinească o nouă normalitate.

Relaţiile sexuale înaintea căsătoriei, dar şi în afara acesteia (adulterul), divorţul, căsătoriile între două persoane de acelaşi sex, copiii nelegitimi sunt văzute, prin intermediul televiziunii, drept comportamente sau realităţi dezirabile, respectiv normale şi, ca atare, devin astfel repere sau modele de comportament pentru noile generaţii.”10

Arhid. Chiru Cristian Ştefăniţă

1 Virgiliu Gheroghe, Andrei Dîrlău, „Faţa nevăzută a homosexualităţii”, Editura Christiana, Bucureşti, 2014, p. 180
2 Virgiliu Gheroghe, Andrei Dîrlău, „Faţa nevăzută a homosexualităţii”, Editura Christiana, Bucureşti, 2014, p. 155
3 Idem, p. 173
4 Virgiliu Gheroghe, Andrei Dîrlău, „Faţa nevăzută a homosexualităţii”, Editura Christiana, Bucureşti, 2014, p. 128
5 Idem, p. 188
6 Idem, p. 102
7 Virgiliu Gheorghe, „Efectele televiziunii asupra minţii umane”, Editura Institutul de Cercetări Psihosociale şi Bioteciă, Bucureşti, 2015, p. 64
8 Virgiliu Gheorghe, Psihopedagog Nicoleta Criveanu, Asist Univ. Drd. Ing. Andrei Drăgulinescu, „Efectele micului ecran asupra minţii copilului”, Editura Prodromus, Bucureşti, 2013, p. 21
9 Virgiliu Gheroghe, Andrei Dîrlău, „Faţa nevăzută a homosexualităţii”, Editura Christiana, Bucureşti, 2014, p. 197
10 Virgiliu Gheorghe, Psihopedagog Nicoleta Criveanu, Asist Univ. Drd. Ing. Andrei Drăgulinescu, „Efectele micului ecran asupra minţii copilului”, Editura Prodromus, Bucureşti, 2013, pp. 60-61

• Casatoriile homosexualilor
  Publicat in : Religie
• Homosexualitatea
  Publicat in : Morala
• Consecintele legalizarii casatoriilor homosexuale
  Publicat in : Morala
• PRO TV ataca si jigneste BOR
  Publicat in : Editoriale

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: