Animalele au venit la Adam si au primit nume. "Si Domnul Dumnezeu, Care facuse din pamant toate fiarele campului si toate pasarile cerului, le-a adus la Adam, ca sa vada cum le va numi; asa ca toate fiintele vii sa se numeasca precum le va numi Adam. Si a pus Adam nume tuturor animalelor si tuturor pasarilor cerului si tuturor fiarelor salbatice" (Facere 2, 19-20).
Dupa ce a fost creat, omul a fost pus imparat peste faptura creata. Toate animalele l-au cinstit la inceput pe om, insa atunci cand omul a pierdut comuniunea cu Dumnezeu, animalele nu l-au mai recunoscut pe acesta drept stapan al lor. Exista un miros primordial al omului, pierdut de Adam, in urma caderii in pacat. Exista un miros al omului pacatos, datorita caruia animalele fug de om sau il ataca. Omul sfant recupereaza mirosul primordial, care indica starea acestuia de imparat asupra lumii create. Animalele recunosc acest miros si se arata supuse intru totul omului sfant, caruia ii slujesc.
Un stapan inconstient
Lacomia omului a distrus in mod treptat faptura lui Dumnezeu. Pamantul, aerul, plantele si animalele, toate au de suferit sub mana omului care a uitat de Dumnezeu.
Astazi, o serie insemnata de animale mai pot fi vazute decat in fotografii, carti sau muzee. Multe animale au disparut deja, iar multe altele sunt pe cale de disparitie, fie din pricina faptului ca omul a distrus habitalele lor naturale, fie pentru ca le-a vanat in mod excesiv, nu atat pentru hrana, cat pentru valorificarea anumitor parti din ele.
Daca luam aminte la cauzele disparitiei anumitor specii de animale - vanatul excesiv, defrisarile masive de paduri, micsorarea habitatelor naturale si poluarea mediului inconjurator - vedem ca toate acestea rezulta din lacomia omului, care a ajuns asemenea focului: cu cat consuma mai mult, cu atat doreste sa cuprinda tot mai multe.
Unele animale au fost vanate in mod excesiv pentru a fi mancate, in timp ce altele au fost omorate doar pentru anumite pretinse efecte terapeutice, pentru blana, piele, coarne etc. Acestea din urma, care nu sunt omorate pentru hrana, indica cel mai bine lacomia inconstienta a omului, care inseteaza dupa slava si mandria lumii.
Ce folos ai, omule, din faptul ca pasesti pe o blana de tigru? Calci pe moarte! Sau tu, femeie, ca porti la gat o blana rara? Porti la gat moartea! Ce folos ai, omule, ca sezi pe un scaun din fildes? Cum poti numi fericire starea de a privi la animalele impaiate pe care le-ai cumparat? Esti inconjurat de moarte, iar tu, omule inconstient, te crezi viu.
Exista turisti care isi petrec vacantele platind sume uriase de bani (55.000 lei) pentru a impusca animale pe cale de disparitie si pentru a se poza langa animalul mort. Aceste gesturi de cruzime sunt permise in Africa, unde oameni din America de Nord, Rusia, Germania sau Marea Britanie vin sa omoare cu cruzime girafe sau elefanti.
Intr-o anumita masura, faptura lui Dumnezeu a ramas supusa omului, care inca mai are putere asupra ei. Dar, pe cat de usor o poate strica omul, pe atat de greu (chiar imposibil) o poate repara. Un animal disparut nu mai poate fi readus la viata.
Nici un animal nu trebuie trecut cu vederea. In fiecare faptura, Dumnezeu a ascuns un anumit rost. Cercetatorii sunt uimiti tot timpul de profundele legaturi dintre specii. Cum fiecare specie depinde existential de cealalta. Se spune ca multe specii sunt prea "urate" sau "neatractive" pentru a merita efortul anumitor organizatii de a le proteja. Insa nu modul in care arata o anumita specie trebuie sa ii hotarasca "soarta", ci importanta acesteia in mediul inconjurator. Unele dintre cele mai importante vietuitoare se numara intre cele care ar putea fi foarte usor trecute cu vederea.
Pentru noi, crestinii, fiecare animal poarta in el ratiunile lui Dumnezeu. Diversitatea faunei este un semn al puterii lui Dumnezeu, care a putut crea specii nenumarate. Nu cred ca ne putem gandi la vreun animal care sa nu existe sau sa nu fi existat deja. Inca si astazi, cercetatorii descopera noi organisme, prin adancurile marii sau prin cele mai indepartate colturi ale lumii.
Animale pe cale de disparitie
Anual, pe lista de animale aflate pe cale de disparitie apar noi personaje. Defrisarea excesiva a padurilor, adica distrugerea mediului natural, si braconajul sunt cele mai grave doua realitati privind fauna. Mii de specii de animale rare sunt deja pe cale de disparitie, fie din pricina faptului ca nu mai au hrana, fie din pricina vanarii excesive.
4 decembrie este "Ziua Internationala a Protejarii Faunei Salbatice". Organizatii din toate colturile lumii se straduiesc sa conserve ce se mai poate din fauna actuala. Se analizeaza tot timpul, prin statistici, care specii de animale trebuie protejate mai intai, pentru a nu fi prea tarziu.
Pe o lista de prioritati, numita "Lista Rosie", sunt consemnate peste 25.000 de specii din intreaga lume. Potrivit ultimelor statistici, realizate la nivel mondial, una din cinci specii ale lumii (mamifere, pasari, pesti, amfibieni si reptile) se afla in pericol de disparitie. Se crede ca lumea trece printr-o grava "extinctie in masa", cea mai daunatoare chiar, dupa disparitia dinozaurilor.
De ce se vorbeste despre o "extinctie in masa"? Pentru ca pot disparea a cincea parte dintre vertebratele lumii si un sfert dintre toate mamiferele de pe glob. A sasea parte dintre pasari, a cincea parte dintre reptile, aproape jumatate dintre amfibieni, o treime dintre pestii cartilaginosi si a sasea parte dintre pestii ososi.
Care sunt cele mai supuse riscului de a disparea cu desavarsire specii ale lumii? Specii romanesti: zimbrul, capra neagra, pelicanul cret, gasca cu gat rosu si aspretele. Specii din lume: rinocerul, elefantul, balena albastra, dugongul, ursul panda, antilopa, tigrul, ghepardul, rasul, pangalionul, jaguarul, urangutanul, capra neagra, gorila, marele rechin alb, specii de delfini, papagali si cai, condorul californian, vulturul egiptean, ursul polar, linxul iberian, diavolul tasmanian, pisica pescar, foca caspica etc.
Masuri conservatoare? Se vorbeste despre delimitarea zonelor protejate, despre limitarea interventiilor umane in proximitatea acestora si de asezarea cat mai multor specii sub ocrotire internationala.
Personal, cred ca nici o metoda nu va fi eficienta, pentru ca omul fara Dumnezeu nu poate fi oprit din a lucra raul. Doar schimbarea mentalitatii omului mai poate salva ce se mai pastreaza inca din fauna si flora pamantului. Deci, cat mai multe campanii media, cu scopul de a informa popoarele asupra importantei florei si faunei pentru buna functionare a acestei lumi.
*
Evanghelia doar mai poate salva lumea, desi lumea nu vrea sa mai auda de Evanghelie. Fiecare suflet atrofiat indica un om disparut sau "pe cale de disparitie". Se cuvine ca societatea sa porneasca intru ocrotirea animalelor pe cale de disparitie mai intai prin conservarea si protejarea speciei numita om.
Teodor Danalache
Teodor Danalache
-
Crima si violenta
Publicat in : Editoriale -
Avortul este o dubla crima
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Pedeapsa cu moartea si crima
Publicat in : Religie -
Dreptul femeii de a alege
Publicat in : Morala -
Eutanasia, sinucidere prin ucidere si crima mascata prin mila
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.