
Să fim cu gândul la Dumnezeu și El ne va păzi! Sfântul Petru explică de ce nu poate renunța: este la mijloc mântuirea tuturor. Clujul este plin de migranți studenți, refugiați pe la terase, departe de liniștea pustiei. Cine nu ascultă de glasul Blândului Păstor, acela riscă să fie sfâșiat de lupi, șacali sau mistreți. Vorbim atât de des despre rugăciune pentru că asta ne lipsește. Niciodată rugăciunea nu e prea multă.
Cel Înviat este întreg și real dăruit nouă, zi de zi. Euharistia este Taina nemuritoare, cerească, înfricoșătoare, dătătoare de viață... Singurul antidot împotriva morții, care arde spinii păcatelor. Euharistia este taina ÎNCORPORĂRII și creșterii în Hristos.
Iubirea este ÎNĂLȚAREA noastră deasupra firului ierbii. Nivelul gazonului este singurul loc unde poate mușca șarpele, singurul loc unde ajunge lanțul câinelui. Omul nu este iremediabil PIERDUT, dar poate deveni, dacă respinge orice rază de iubire să îi lumineze inima. Etalonul valorii nu este aurul, etalonul adevărului este Hristos. Rătăcirea este o miopie duhovnicească, născută doar din slavă deșartă, mimând o negare a infernului. Pedeapsa demonilor este - în fond - o AUTOPEDEAPSĂ.
Învierea este lumina bucuriei veșnice. Această bucurie este NEGRĂITĂ. Noaptea de Paște debutează tocmai cu sublimarea beznei prin apariția luminii ca foc mistuitor și împărtășirea acestei lumini tuturor, fără discriminare. Învierea este incomparabil mai puternică decât moartea. Bucuria învierii este incomparabil mai mare decât suferința. Este singura bucurie care dă SENS existenței. Este SURSA puterii noastre de zi cu zi.
Bezna înseamnă necredință și ignoranță. Taina este cu atât mai copleșitoare: Dumnezeu își revarsă iubirea peste noi ca o lumină. Strădania noastră: întunericul să nu ne ACOPERE. Lumina lui Hristos ne ÎNVĂLUIE și ne dă viață. Vederea ei este viață și înviere. Timpul liturgic (euharistic): omul conlucrează cu Dumnezeu. Este o PARTICIPARE, o reașezare a Revelației în centrul vieții.
Lumea ne zice nebuni, pentru că nu suntem ca ea. Într-adevăr, e nevoie de curaj, ca sa îți asumi învierea. Neîncetat, Dumnezeu coboară la noi pentru a ne ridica. Este o așteptare plină de răbdare (un fior sacru, un cutremur lăuntric, o înminunare zguduitoare. Discipolii Luminii sunt popor al învierii, copii ai mântuirii (fiii luminii).
Învierea este starea de înveșnicire, marea iubire revărsată peste noi. Este incredibil, mulți cred că e prea frumos ca să fie adevărat, mulți luptă cu Neînvinsul, mulți se predau Binelui, mulți înmulțesc virtuți sau păcate, dar tu... Tu de care parte ești? Ai nevoie de cunoștințele de bază, ca să poți descifra limbajul iubirii divine. Credința vine din auzire. De aceea, trebuie să auzi adevărul, pentru a te putea încrede în el. Iar sursa este mereu la îndemână: Sfânta Scriptură. Iar pregătirea pentru desăvârșire nu poate ocoli Euharistia. Doar cel ce manâncă Trupul Lui va avea viață veșnică.
Hristos crește în noi, noi ne micșorăm. Lupta aceasta pe care o purtăm nu este a noastră, este a Lui în locul nostru. Hristos este furnizorul tuturor bunătăților din viața noastră. Viziunea asupra păcatului era deteriorată, nu prefăceam că nu vedem evidența beznei. Avem atât de mulți dușmani care latră și mușcă, doar din ură, dar noi IERTĂM. Suntem înlănțuiți și doar Hristos ne poate descătușa.
Nu îți verifică contul bancar, nu te va întreba câte yahturi ai avut, ci vede lumina sau bezna din interiorul tău. Învierea este lumina prin excelență, victoria asupra beznei. Încercați să trăiți o lună fără nici o sursă de lumină naturală, ca să vedeți o miime infimă din bezna din care suntem eliberați. Prin înviere, Hristos ne RĂSFAȚĂ. Mulțumim, iertare pentru capricii... Doar bunătatea divină face posibilă învierea noastră (scăpăm din boxa acuzaților). Domnul vine, CURÂND, DEGRABĂ, IUTE! Hristos înviat stăpânește întregul cosmos.
Singura nefericire este aceea de a nu Îl cunoaște pe Dumnezeu. Ciumă - cancer - moarte. După moarte... ÎNVIEREA! Mărturisim învierea trupurilor. Nu mai putem trăi NEGLIJENT... În următorul deceniu, 8 din 10 persoane vor avea cancer... Credem în înviere. Oricum trupul e degrabil... și înviabil. Fără deznădejde, fără panică, fără anxietate. Nu te opri din drumul către înviere, ca să nu te ajungă din urmă vicleanul răzbunător! Tot ceea ce ni se întâmplă este o pedagogie divină și trebuie să privim tot ce ni se întâmplă din perspectivă eshatologică.
Pacea mesianică este veșnică, nu expiră peste un mileniu. Vestea această, că Hristos aduce pacea veșnică, trebuie primită cu bucurie maximă, nu cu încruntare. Hristos NIMICEȘTE planurile NIMICITOARE ale răului. Nu există deloc pericolul ca Hristos să nu ne ierte, ci doar ca noi să nu mai SPERĂM în iertarea Lui. Cei ce nu lucrează acum cu Hristos nu vor putea trăi o veșnicie cu El. Iar cei ce bagatelizează totul nu văd în Hristos cetatea lor de scăpare. Nu îndepărta Evanghelia, cugetă asupra ei zilnic, FĂ CE E SCRIS ÎN EA, așa vei izbândi. Când poți merge, de ce să te târăști?!
A fi necurat (pângărit) înseamnă a nu avea harul învierii, a fi sortit nimicirii, a fi departe de Lumină. Fericirea vine doar de la Dumnezeu. Degeaba ne amăgim cu tot felul de surogate ieftine sau nu, nu există altă sursă pentru fericirea noastră, decât Dumnezeu. Fericirea noastră nu vine la copii, soți sau părinți, ci de la Tatăl ceresc.
Bucuria supremă este de a fi cu Dumnezeu pentru totdeauna. Această bucurie este posibilă tocmai datorită învierii. De ce trăim de parcă Hristos nu ar fi înviat?! Învierea trebuie luată în serios (de vreme ce formează preocuparea lui Dumnezeu). Slavă Ție, Cel ce ai înviat, slavă Ție! Hristos nu vrea să memorăm ceva, ci să Îl iubim, ca să ajungem la înviere. Ne cheamă să devenim parteneri ai iubirii divine. Fără înviere, am fi cei mai neferciți... Creștinismul este identificare cu Hristos în înviere. Tabloul complet al istoriei: Mesia vine în lume și aduce învierea! Achită factură, scăpăm de debitele sufocante.
De întâlnit, ne vom întâlni cu Dumnezeul nostru. Că vom fi sau nu și pregătiți, nu putem da vina pe alții. Ce este această întâlnire dacă nu o înviere?! O șansă la veșnicie. Profetul continuă: Urâţi răul şi iubiţi binele. Dar sfatul se transformă în rugăciune: Doamne Dumnezeule, fie-ţi milă! Profeția se îndeplinește, o vedem în jurul nostru: Iată vin zile, zice Domnul Dumnezeu, în care voi trimite foamete pe pământ, nu foamete de pâine şi nu sete de apă, ci de auzit cuvintele Domnului. Sclavia se va sfârși, asta să nu uităm: Eu voi întoarce din robie pe poporul Meu...
Marius MATEI
-
Odihna si linistea mintii
Publicat in : Editoriale -
Linistea mantuitoare a sfintelor lacasuri ortodoxe
Publicat in : Religie
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.