Despre asa-zisele emotii pozitive si negative

Despre asa-zisele emotii pozitive si negative

Aţi auzit, desigur, la televizor, sau aţi citit pe net despre emoţiile negative şi emoţiile pozitive. Nu-i aşa că, de la început, vi s-a părut că ştiţi despre ce e vorba, că e simplu să împărţi lucrurile în pozitive şi negative şi că, în orice caz, rişti să pari prost dacă întrebi „ce-i aia"?

Eu am îndrăznit şi m-am întrebat: „Ce-i aia emoţii negative şi emoţii pozitive?" Credeţi că răspunsul l-am găsit la Freud, Jung sau alţii? Nu! Pentru că răspunsul e peste tot. Tot Internetul ştie ce sînt emoţiile pozitive şi emoţiile negative. Unii chiar au tipărit cartonaşe pentru copii cu „cele 16 emoţii" pozitive şi negative.

Dar haideţi să nu fim negativi şi să o luăm uşor! Ar fi negativ să spunem că această teorie nu are nimic ştiinţific în ea, că e o unealtă brutală de manipulare.

In scrierile sale despre artă, Sigmund Freud analizează emoţiile umane care stau la baza tragediei greceşti. De atunci se pare că nu s-a schimbat nimic: toate filmele ne solicită emoţiile legate de sexualitate, agresivitate şi milă.

Indeobşte, emoţiile sînt manifestări ale instinctelor de bază şi este impropriu să numim un instinct „mai" pozitiv decît altul, ca să nu zic „mai" negativ. Din acest punct de vedere, a împărţi emoţiile în pozitive şi negative e un lucru care vine în contradicţie cu alcătuirea umană, deoarece toate emoţiile exprimă sau satisfac un instinct, iar instinctele sînt indispensabile firii umane aşa cum indispensabile îi sînt mîinile, picioarele, capul şi toate mădularele. A spune că unele emoţii sînt negative sau pozitive e ca şi cum ai spune că mîinile, urechile şi părul sînt pozitive, iar picioarele, gura şi unghiile sînt negative.

Există şi emoţii rele în sine, cum ar fi invidia. Tocmai de aceea Sfinţii Părinţi spun că invidia este o emoţie împotriva firii, deoarece ea nu slujeşte nici un instinct uman, fiind o lucrare întru totul demonică.

Cu alte cuvinte, e un lucru negativ să consideri unele emoţii „mai" negative decît altele şi nici cea „mai" pozitivă intenţie nu-i şterge din negaţivitate.

Să luăm, de pildă, una din emoţiile considerate de psihologia de propagandă ca fiind „negativă": mînia. Dacă vom judeca mînia doar în manifestările ei rele, atunci cînd cineva este ucis sau lovit fără milă, mînia este o patimă şi o manifestare a răutăţii. Dacă însă vom judeca mînia ca forţă care întoarce sufletul împotriva a tot ce e rău, căci tot o lucrare a mîniei este şi lupta cu care ne ridicăm împotriva păcatului, a laşităţii, a fricii, atunci vom vedea că mînia poate fi bună. Moise însuşi a stricat tablele dumnezeieşti mişcat fiind de o „mînie sfîntă" împotriva trădării comise de poporul său, iar Hristos a răsturnat mesele târgoveţilor în Templu şi i-a scos pe cei nelegiuiţi afară cu biciul.

Dar ce să spunem despre ruşine şi vinovăţie, care sînt catalogate şi ele ca emoţii „negative"?!... Oare ce fel de monstru trebuie să fie cineva care nu mai are sentimentul ruşinii şi al vinovăţiei, dacă pînă şi animalele îl au? Aici ne întoarcem la discuţia despre educaţie, că totul este făcut din convenţii şi necesităţi. Dacă industria TV cere oameni „pozitivi" care îşi amputează simţul critic şi discernămîntul de frică de a nu deveni „negativi", ea îi produce. Partea rea este că şi şcoala, şi grădiniţa ajung să opereze cu aceste unelte false, distrugînd însăşi firea copiilor, care încep să judece lumea după nişte criterii induse, a căror singură logică este castrarea discernămîntului şi cultivarea unei exaltări isterice, care împinge o generaţie întreagă spre graniţa sănătăţii psihice.

Emoţiile, ca şi organele, nu pot fi judecate în categorii valorice. Nu poţi spune că stomacul e mai bun decît urechea. Insăşi antiteza valorică dintre negativ şi pozitiv arată că nu avem de a face cu o tratare ştiinţifică detaşată, ci cu un atac de ordin emoţional capabil să ne inducă judecăţi de ordin subiectiv cu referire la ceea ce este şi ce ar trebui să facă omul.

Unul dintre criteriile de clasificare pe care le-am propus este acela al instinctelor. Am putea, de pildă, grupa emoţiile ce ţin de instinctul conservării. Aici ar trebui să numim frica, mînia, frigul, foamea, setea etc. Dacă frica este o emoţie negativă, aşa cum susţin psihologii de propagandă, noi le spunem că, dacă omul nu ar simţi frica, l-ar mînca lupul sau l-ar călca maşina, adică i s-ar întîmpla cel mai negativ lucru cu putinţă - ar muri. Prin urmare, frica e o emoţie pozitivă, deoarece ne salvează viaţa.

Corect ar fi să numim pozitiv tot ce ne ajută, ne protejează, ne salvează şi negativ tot ce ne face rău, ne pune în pericol, ne ucide. Aşa ar trebui să clasificăm cele cu referinţă la om, iar orice altă clasificare impusă trebuie să o declarăm falsă sau rău intenţionată.

Clasificarea clasică a patimilor, întâlnită încă în secolul al IV-lea, enumera şapte porniri rele care lucrează în om. Acestea sînt: lenea sau melancolia (akedia gr.), deznădejdea, trufia, îmbuibarea, mînia, desfrînarea, iubirea de arginţi sau avaria. Toate acestea nasc emoţii conforme, la fel cum şi virtuţile opuse fiecărei patimi nasc emoţii sau, mai bine zis, reacţii lăuntrice pe măsură. Astfel, avarul se bucură că a cîştigat bani, iar milostivul se bucură că a putut ajuta pe cineva - deci aceeaşi emoţie, a bucuriei-, prima dată e rea, negativă dacă vreţi, iar a doua oară e bună, pozitivă. La fel e cu toate emoţiile care se nasc din patimi sau virtuţi, toate avînd oglinda lor bună şi oglinda lor rea.

In concluzie, a clasifica emoţiile în bune şi rele este greşit. Această greşeală se face cu bună ştiinţă şi are doar scop de manipulare. Pentru a şti ce se întîmplă în noi nu trebuie să judecăm efectele, adică emoţiile, ci cauza, adică patimile sau virtuţile, acolo unde este cazul.

Da, şi nu uitaţi să judecaţi pozitiv acest articol!

Ieromonah Savatie Bastovoi
SINDROMUL „CESĂFAC", EDITURA CATHISMA

Cumpara cartea SINDROMUL „CESĂFAC"


 

Pe aceeaşi temă

16 Februarie 2016

Vizualizari: 12976

Voteaza:

Despre asa-zisele emotii pozitive si negative 5.00 / 5 din 4 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Dumnezeu sa pazeasca iubirea. Taine care schimba familia si viata
Dumnezeu sa pazeasca iubirea. Taine care schimba familia si viata Tradiţia noastră bisericească îl vede pe om în perspectiva relaţiei cu Dumnezeu mai înainte de toate ca Tată. Aceeaşi nevoie de filiaţie o are fiecare dintre noi şi în relaţiile lui cu aproapele şi desigur cu cei dragi lui. Unii dintre noi suntem chemaţi 10.00 Lei
Asteptand pe Mirele Hristos. Sfinte femei care au mucenicit pentru Hristos
Asteptand pe Mirele Hristos. Sfinte femei care au mucenicit pentru Hristos Aici vei întâlni fete care au avut o viaţă diferită, care ardeau de dragoste dumnezeiască şi îşi doreau cu râvnă să plece la mănăstire şi cineva nu le lăsa să facă asta. Oamenii răi chinuiesc, lovesc sau constrâng. Aici vei sta cu basmaua băgată între 16.00 Lei
Dumnezeu si singuratatea
Dumnezeu si singuratatea Singurătatea are multe fețe și, negreșit, fiecare dintre noi se va regăsi în portretele și scenele de viață pe care părintele Haralambos Papadopoulos le reunește în acest volum, în care se întrețes tainic și gingaș tensiunea înfruntării și secretul 18.00 Lei
Mai presus decat armele
Mai presus decat armele O poveste despre dragoste și război, despre întâlnirea omului cu Dumnezeu „Scopul principal al cărților mele este de a trezi în inimile cititorilor mei capacitatea de a iubi, fără de care întâlnirea cu Dumnezeu va conduce nu la unirea cu El, ci la 32.00 Lei
Credinta ortodoxa si viata in Hristos
Credinta ortodoxa si viata in Hristos “Această sfântă carte e plină de mare înţelepciune. Ea este o tainică vistierie de înţelegere ascunsă a înţelepciunii lui Dumnezeu. Nu oriunde, nu oricine o poate pricepe. Totuşi, pe măsura fiecăruia dintre cei ce caută să o înţeleagă, conţine toate cele 18.00 Lei
Vinovatia - cea inchipuita si cea adevarata
Vinovatia - cea inchipuita si cea adevarata Cartea de faţă ne învaţă să vedem distincția – atât de delicată şi importantă – dintre vinovăţia nevrotică, autodevoratoare, distructivă, şi cea sănătoasă, care duce la însănătoşirea sufletească, la pocăinţă, la regăsirea de sine şi la apropierea de 25.00 Lei
Canonul de chilie al unui patriarh isihast - Sfantul Filotei Kokkinos al Constantinopolului
Canonul de chilie al unui patriarh isihast - Sfantul Filotei Kokkinos al Constantinopolului Preasfântul patriarh kyr Filotei Kokkinos către unul din frații sârguincioși care l-a întrebat cum să-și ducă viața în chilia sa; Scrisoarea bătrânului Teoctist către un frate care l-a întrebat stăruitor cum să-și țină canonul/regula de rugăciune, fiind 13.00 Lei
Impreuna cu Dumnezeu suntem puternici. Convorbiri cu duhovnici sarbi
Impreuna cu Dumnezeu suntem puternici. Convorbiri cu duhovnici sarbi Cartea de față, a cunoscutului neuropsihiatru Vladeta Ierotici, nu este doar o culegere de convorbiri duhovnicești cu renumiți părinți ortodocși sârbi ai veacurilor al XX‑lea și al XXI‑lea, ci și o incursiune în provocările lumii actuale și răspunsurile 25.00 Lei
Despre bine si rau
Despre bine si rau În noua serie de antologii pe care v-o propunem, ­cuvântul plin de har al Sfântului Ioan din Kronstadt devine mai apropiat și mai de folos, feluritele lui cugetări duhovnicești fiind reunite și organizate aici spre o mult mai ușoară și rodnică însușire de 18.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact