Suntem ipocriti daca nu recunoastem negrul din suflet! Nu vom mai fi iritati din nimicuri. Vestile neplacute nu mai produc nervozitate.

Disputele verbale sunt un risc inutil de sfaramare a intelegerii. Ne temperam atitudinea agresiva. Altfel, avem doar de pierdut. Nu concuram pe un singur post edenic! Strugurii viei Domnului se inmultesc mancandu-i. 1 mai: fite de lux sau decenta, ce alegi? Rabi nu o cearta pe samarineanca Fotini de ce a avut cinci barbati, ci ii daruieste apa vietii. Nu facem morala vecinilor pentru cinci beri la un gratar, ci ii adapam din apa vie. Dar daca nu o avem, de unde o recuperam, daca nu din Vitezda? Biserica este un izvor permanent de tamaduire. De ce ne prefacem? Nu putem sa Il ignoram la infinit pe Mesia din spital. Nu ne prefacem ca nu am fi fost pacatosi, inainte sa pricepem mesajul Invierii. Crestinii nu doar se prefac fericiti. Fariseii sunt prefacutii, imitatorii hristici sunt prea fericiti, luminosi, impacati, multumiti. Nu putem sa ne prefacem ca Il iubim pe Mesia inviat. Nu ne putem preface ca evitam iadul interior. Orizontul vesniciei postuleaza sinceritate.

Relatiile cu rudele ceresti sunt foarte bune. Ne rezolvam problemele de Familie. Tinem cont de sfaturile singurei Fecioare-Mame. Tatal familiei este o prezenta personala plina de iubire vesnica. Nu vedem datoriile morale ca o constrangere, ci drept o eliberare. Ratiunea trebuie cumintita de caldura inimii, considera pr. Staniloae. Cea mai mare lipsa este cea a starii de rai! Da-ne bucuria inimii, Doamne al luminii! Mesia se reveleaza in imaginea sufletului nostru, purificandu-l. Este icoana Lui in noi. Divinitatea interactioneaza cu omenirea prin intruparea Fiului Omului. Omul devine, in sfarsit, constient ca este "imago Dei". Invierea transfigureaza totul, intelegeti? Este epoca claritatii. Simbolul profetic ne salveaza din stereotipii. Putem vorbi despre o neintelegere a Tainei, din cauza lipsei de interes. Important devine "a pricepe". Este momentul contopirii importantului cu urgentul. Iar intelegerea nu poate fi decat duhovniceasca. Astfel, intelegem ca iconodulii pastreaza candela Adevarului, cata vreme iconoclastii se multumesc cu rama surogat (si aceasta, arsa pe rug). Sfanta Traditie confirma rolul decisiv al rugii intense in aceasta interactiune minunata.

Schimbarile importante in plan duhovnicesc nu sunt lasate pe seama simplei intuitii, oricat de sincere ar fi aceasta. Noi urmarim un Model, o Matrita a traditiei. Orice rautate devine cancerigena. Vom fi, poate, acuzati pe nedrept, prigoniti asemeni Mirelui: Sfantul Duh ne va intari, ca sa putem marturisi despre Adevar. Copiii pot refuza adoptia! Cei care nu Il recunosc pe Dumnezeu drept Tata, prefera sa ramana orfani de har. Grija paterna ne salveaza de nenorocirile hadesului. Multumim pentru adoptia salvatoare, Parinte iubitor! Rugaciunea vesteste, nu pretinde. Vesteste harul infierii prin invocarea Sfintei Treimi. Suntem copiii lui Dumnezeu, suntem binecuvantati. Mesia invinge moartea si ne pregateste un nou mod de viata. Ne inaltam prin smerenie! Purtam in suflet un labarum, un steag cu monograma crestina. In Casa lui Dumnezeu avem adevarul; nu noi l-am inventat, ci Dumnezeu, Cel ce lucreaza cu noi, ni l-a transmis prin Revelatie. Mania inceteaza si incepe sfintenia. Imitand ingerii, suntem partasi la viata cereasca.

Marius Matei

.

• Ipocrizie
  Publicat in : Credinta
• Fatarnicia
  Publicat in : Editoriale
• Omul aparentelor
  Publicat in : Editoriale
• Transformarea ipocriziei
  Publicat in : Religie
• Moartea privita prin ochelari de soare
  Publicat in : Editoriale