Ne-am invatat doar sa ne laudam: avem un numar insemnat de facultati de teologie si mii de studenti. Prin cele cateva cuvinte pe care le voi prezenta, nu doresc sa invatam sa ne vaitam, ci doar sa ne luminam.
Foarte putini din cei care finalizeaza cursurile Facultatii de Teologie ajung preoti. In acest caz, cred ca ar fi bine sa existe un modul optional de practica preotesca pentru cei care aspira la aceasta slujire. Sunt studenti care patimesc mult din cauza ca nu pot reda o cantare cum se cuvine.
Altii nu ajung cercetatori. Cred ca nu e cazul sa invete pentru fiecare tema, un numar de lucrari si autori, sau mai bine zis tot ce e trecut la “Bibliografie”.
Imi pare ca accentul in aceste facultati e pus mai mult pe “a sti” si nu pe “a fi”. “A fi”, in intelesul de unit cu Dumnezeu. Adeseori se vorbeste intr-un chip exterior despre Liturghie, Sfintii Parinti, Scriptura, etc. Predomina o raportare exclusiv rationala. As indrazni sa spun ca mai bine nu citim decat sa citim prost si mai bine nu scriem si nu predam, decat sa le facem prost pe amandoua.
E dureros sa stii ca sunt studenti care participa la Sfanta Liturghie doar pentru a beneficia de prezentele necesare sustinerii unui examen. Iata cat de mult am saracit.
Tinand seama ca multi absolventi isi gasesc de lucru in diverse domenii, nu-i un castig sa aiba cunostinte despre un Dumnezeu pe care nu-L traiesc. Aceste informatii le pot obtine si ceilalti prin deschiderea unei carti cu un cuprins teologic. Minunat e sa le descopere acestora importanta intalnirii cu Dumnezeu. Dar acest lucru nu se poate face stand in afara relatiei cu El.
Lipsesc discipline precum “Spiritualitate filocalica”, “Imnografia”, “Aghiologia”, etc care l-ar ajuta pe absolvent sa nu declare la sfarsitul studiilor ca perioada petrecuta in facultate a fost un regres spiritual.
Sa ne fie clar, nu avem profesori care nu stiu de aceste lucruri, dar ele inca nu se petrec cum se cuvine. Avem profesori care spun tot ce se poate spune pentru a avea un invatamnat teologic viu. Imi aduc aminte de cuvintele lect. Ionel Ungureanu: “Relatiile interpersonale sunt false, nu se simte deloc un duh bisericesc real... Ierarhii nostri ar trebui sa inteleaga ca este vremea relatiilor efectiv sobornicesti in Biserica, ca ierarhul este chemat a fi primul in slujire, nu in putere si distanta fata de ceilalti. S-ar realiza ca sunt prea multe scoli teologice, ca cele ce se predau si se desfasoara in acestea sunt departe si de duhul bisericesc si de competenta didactica, ca practic asa cum se intampla lucrurile acum aduc mai mult rau decat bine Bisericii”.
Cred ca e cazul sa luam in calcul ca numarul mare de studenti, prezenta locurilor cu plata si a invatamantului de la distanta, a adus si o pierdere a calitatii. Se intampla ca persoane nepregatite sa ajunga sa slujeasca. Nu-mi arog drepturi de judecator despre cine ar trebui sa fie preot si cine nu. Insa, nu pot sta cu mainile in san atunci cand vad ca preotul incurajeaza superstitiile de la diverse taine si ierurgii (Nunta, Botez, Inmormantare, etc) “Cred ca teologia va trebui sa studieze viata Bisericii in toate manifestarile ei si sa redescopere suportul teologic al actelor si practicilor care constituie viata crestinului, pentru a evita alunecarea spre intemeiere superficiala, simplista sau chiar spre formalism si superstitii. Imi aduc aminte cata balbaiala a fost si din partea autoritatii bisericesti si a profesorilor de teologie cand a fost nevoie de o expertiza teologica serioasa in cazul Tanacu”.
Nadajduiesc ca intr-o zi cat mai apropiata vom avea un invatamant teologic care sa ofere nu simple notiuni despre Dumnezeu, ci importanta aflarii si trairii lui Dumnezeu.
Adrian Cocosila
-
Perspectivele asezarii facultatii de teologie in socialul contemporan
Publicat in : Religie -
Un punct de vedere al relatiei dintre stiinta si teologie
Publicat in : Religie
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.