Papa Francisc trage clopotele pentru secular-umanisti. Ultima declaratie a fost un dus rece pentru lumea crestina secularizata. Pur si simplu, el a reiterat un adevar spiritual, spulberand iluziile ateilor care se folosesc de laicizare in sensul indiferentismului religios sau ateismului.
Afirmatia lui a fost scurta si la obiect "Laicii trebuie sa isi asume responsabilitatea de crestini”. Ea face parte dintr-o luare de pozitie la adresa indiferentismului si formalismului religios, mascate sub pasivitatea crestina.
Insa afirmatia zguduie din temelii greseala fundamentala de a socoti laicatul o trambulina pentru separatia Bisericii de Stat. Spuneam si alta data ca "Statul laic nu este un Stat ateu”. Din nefericire, ateii militanti se folosesc adeseori in lupta lor contra prezentei Bisericii in spatiul public de acest argument Statul este laic. Suna a ateism sau indiferentism religios. Uneori, mai rafinat, se spune "neutru” religios. Adica pasiv…exact la ce se refera Papa. Caci, in acest domeniu, neutru pur nu exista. In realitate, termenul laic desemneaza doar separatia intre cler si popor, poporul fiind laic (din grecescul "laos” = popor). Laicul este un crestin care nu apartine clerului, dar care apartine si el lui Hristos. Deviatia a aparut in lumea occidentala, urmare a viziunii eronate ca Biserica inseamna numai cler. In realitate, Biserica este alcatuita din cler si popor. Clerul fara popor nu face nici cat o ceapa degerata. Poporul fara cler este, practic, o oaie ratacita. Logica aceasta se poate aplica la fel de bine si Statului. Ce este, in fond Statul? Termenul desemneaza fie o tara (Statul Romania) fie aparatul administrativ al unei tari (Statul roman). Dar acest aparat este ales, democratic, de catre popor, motiv pentru care trebuie sa asculte de vointa poporului. Astfel, Statul este laic pentru ca apartine laos-ului, adica poporului. Eroarea apare la sustinerea teoriei ca Statul trebuie sa fie neutru din punct de vedere religios. Este adevarat, nu suntem intr-un stat teocratic, ci democratic. Dar daca poporul, ca si reprezentantii Statului, sunt majoritari (covarsitor) crestini, asta insemana ca Statul nu trebuie sa tina cont de morala crestina? Isi poate permite Statul sa ia decizii impotriva moralei poporului majoritar? De aceea, recentele discutii despre legalizarea unor imoralitati ar trebui intelese doar ca incercari de manipulare si convingere a opiniei publice, destul de pasiva in privinta trairii crestinismului. Ori, cand crestinismul devine formal, imoralitatea devine virtute, gainaria devine vedeta si chiar slujitorii bisericesti devin niste functionari, care stau cu un ochi la slanina (bani) si altul la faina (colaci).
Prin urmare, doar cei ce se autoexclud din vietuirea crestina (ateii sau indiferentii religios) sunt in stare sa spuna ca Biserica apartine numai clerului, iar Statul este laic.
(Acest text a fost publicat prima data pe blogul Parintelui Eugen Tanasescu de pe adevarul.ro)
.
Aboneaza-te la newsletter
Parintele Eugen Tanasescu
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.