Principalele sarbatori religioase ale anului sunt, se stie, un indicator destul de sigur nu doar al gradului de religiozitate al unei societati, relevand numarul celor care participa la slujbe sau care respecta traditiile, dar si al perceptiei mediatice in general a religiei ca atare.
Pe durata deceniului 90 al secolului trecut si in anii de dupa aceea, locuind, pe rand, in Germania, Austria, Italia sau Franta, am putut observa nemijlocit cum, just inainte de Nasterea Domnului sau de Sfintele Pasti, publicatii precum Der Spiegel, cel mai mare saptamanal european, sau La Repubblica, dar si Le Monde, publicau/publica ample dosare despre istoricitatea Mantuitorului, despre cat de incompleta, respectiv falsificata, ar fi Sfanta Scriptura, despre (non)sensul Invierii, despre fecioria Mariei, despre tenebrele papalitatii, abuzuri si averi, despre fundamentalisti si liberali in sanul episcopatului. In functie de scandalurile legate de chestiunile atat de omenesti ale slujitorilor Bisericii (generic vorbind), accentul trecea/trece frecvent de la abordarea personala la cea principiala. Pacate individuale erau/sunt luate drept pretext pentru a desfiinta pur si simplu credibilitatea comunitatii de credinta in ansamblul ei.
Cu alte cuvinte, sarbatorile crestinesti erau/sunt "bruiate“ permanent de cei care, neputandu-se bucura, nu tolereaza macar bucuria altora. Daca nu este recomandabil sa fii ireverentios, pe buna dreptate, de Ramadam sau Hanuka, corect politic este insa, oricat de inexplicabil, sa fii grosolan de Craciun sau de Pasti. In ceea ce priveste spatiul public romanesc, agresivitatea mediatica in raport cu tematica religioasa a crescut constant in ultimii ani. Subiectul vanzandu-se bine, am avut/avem parte, inclusiv in aceste zile, de atentia constanta a presei. Dincolo insa de orizontul informational, o forma subtila - deoarece banala - de secularizare o gasim in programul marilor lanturi de magazine. Concret, un retailer are filialele deschise pe 25 decembrie, pe 1 ianuarie, dar si a doua zi de Pasti. Nu doar ca, intre timp, duminica a devenit zi de cumparaturi in Romania majoritar crestina, dar nici macar sarbatorile de referinta nu mai sunt suficient de "sugestive” pentru a incetini frenezia comerciala. Problema nu este de orar. Daca ne gandim ca oferta se orienteaza dupa cerere, faptul ca magazinele deschid duminica si de sarbatori arata ca exista nu putini care le calca pragul. La urma urmelor, fiecare este liber sa isi urmeze propriul program. Problema este de ritm. Dupa cateva decenii de open fara limite, devenim o societate lipsita de repere in spatiu si timp, iesita din ciclul sarbatorilor si al momentelor de odihna interioara, incapabila sa traiasca pauza ca parte esentiala a actiunii, afundandu-se iremediabil intr-un cotidian continuu si indistinct punctat de declaratiile live ale politicienilor, de breaking-news-urile care tin loc de istorie. Fara sa ne dam seama, consumand, ne consumam.
Radu Preda
Sursa: teologia-sociala.ro
Radu Preda
-
Secularizarea averilor manastiresti - 1863
Publicat in : Religie -
Secularizarea institutionalizata in Apus
Publicat in : Editoriale -
Secularizarea si problema antropologiei
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.