Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) a inceput de mai multi ani actiuni de cautare, identificare si prelevare arheologica in locurile unde s-au petrecut omoruri motivate politic. O asemenea munca, deloc simpla daca tinem seama de contextul tulbure al deceniilor comunismului si de amintirea estompata a celor de azi, este de patru ori motivata. Întai de toate, cum nu obosesc sa aduc aminte, trebuie sa ne asumam trecutul recent. Siluita, falsificata si incomplet documentata, istoria epocii de care ne desparte, iata, deja un sfert de veac este si a celor care, cunoscuti si necunoscuti, au murit pentru vina de a se fi nascut cand si unde nu trebuia. Pentru a nu transforma jertfa lor intr-un cinic „ghinion“, suntem obligati la cunoastere.
In continuare, reconstituirea unor asemenea destine are menirea de a depasi etapa luarii la cunostinta. Antropologic, resturile materiale, de la osemenite la mici obiecte de uz zilnic, ale celor ucisi pentru idei si valori contrazic fundamental tendinta de a vedea in comunism un „capitol“, o „idee“ sau „incercare“, un „experiment“, fie si esuat.
Scurtcircuitarea mecanismului psihologic de refuz – „prea frumos ca sa fie adevarat!“ are pandantul „prea ingrozitor ca sa fie adevarat!“ – reclama confruntarea nemijlocita cu artefactul, cu ceea ce nu mai poate fi ignorat si negat. Apoi, efortul de a merge pe caile rezistentei personale intregeste ceea ce stim despre regimul carceral, despre lagarele de munca fortata si despre miile de decese suspecte in randurile detinutilor politici. Nu doar memorialele consacrate sau care urmeaza sa fie scoase in evidenta in perioada urmatoare – de la Sighet la Aiud si de la Jilava la Ramnicu Sarat, dar si de la Gherla si Poarta Alba –, ci inclusiv locurile biografice punctuale ne ajuta sa vizualizam harta reala a suferintei din Romania comunista, sa percepem dimensiunile unui regim criminal la propriu. In fine, aducerea la lumina, la propriu si la figurat, a celor ucisi reprezinta o minima, dar nu mai putin necesara, reparatie.
Spirituala: sunt adusi alaturi de familiile lor, cu slujba religioasa, asa cum isi doreste orice crestin.
Morala: le este recunoscut sacrificiul, in ciuda sau tocmai datorita aparentei sale „gratuitati“.
Istorica: din naluci ale istoriei, despre care se vorbea in soapta sau aluziv, devin martori ai acesteia.
Politica: indiferent de culoarea guvernarii, sunt onorati asa cum merita si pot servi drept indemn la luarea in serios si pana la capat a libertatii.
Radu Preda
Sursa: teologia-sociala.ro
.
Radu Preda
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.