Biserica a avut un rol istoric in constituirea si modernizarea Statului Roman. Drept rasplata, Statul recunoaste, in noua Constitutie, acest rol. Pe viitor insa, el pare ca se diminueaza sau dispare.
Retragerea amendamentului constitutional privind definirea sotilor in cadrul casatoriei incepe sa primeasca un raspuns mai amplu. Dincolo de o eventuala redundanta legislativa intre Constitutie si Codul Civil, recenta declaratie a Presedintelui Traian Basescu ne ofera o viziune pe termen mai lung.
Avem un Cod civil care spune ce inseamna familia, care reglementeaza relatiile si nu se stie ce evolutii vor fi. Nu treci in Constitutie ceva ce maine s-ar putea sa fie modificat , zice domnia sa. Mai pe romaneste, valorile morale pe care Statul le-a avut pana acum sunt pasibile de schimbare. Dupa domnul Presedinte, viitorul bunelor moravuri este incert si schimbator. Aici este o situatie interesanta, daca ne punem intrebarea: Cum se stabilesc aceste bune moravuri?
Daca judecam dupa rolul istoric al cultelor, bunele moravuri erau date de norme divine, exterioare si mai presus de om. Astfel, cultele aveau un aport social semnificativ, prin contributia vietii credinciosilor la morala publica.
In contemporaneitate insa, morala se stabileste dupa norme umane, numite generic Drepturile Omului, care nu mai au legatura cu cultele. Umanitatea, dorind sa foloseasca propria libertate dupa bunul plac, isi stabileste singura bunele moravuri, ceea ce risca sa transforme libertatea in subterfugiu pentru imoralitate. Aceasta este cheia in care trebuie citit mesajul Patriarhului Daniel, aparut imediat dupa declaratiile Presedintelui: Daca libertatea politica sau sociala nu este unita cu responsabilitatea morala pentru apararea vietii si demnitatii umane individuale si colective, libertatea devine autodegradare. De aceea, Sfantul Apostol Petru, cunoscand bine pericolul permanent al pervertirii sau al degradarii libertatii omului ii avertizeaza pe crestini, zicand: Nu folositi libertatea ca pe un acoperamant al rautatii!".
Practic, aici vedem miza separarii cultelor de Stat: cine anume stabileste exact bunele moravuri, adica morala publica. In Romania, cultele mai au un important cuvant de spus, deoarece ele alcatuiesc majoritatea cetatenilor. Dovada o dau chiar si sustinatorii parteneriatelor gay, de pilda, care recunosc public faptul ca societatea romaneasca nu este inca pregatita pentru un asemenea pas. Adica are inca o morala crestina, spune majoritatea, sau invechita, sustin minoritarii.
Pe viitor, definirea bunelor moravuri va conta enorm deoarece, asa cum scriam anterior, exista o stransa legatura intre morala si economie. Iar economia bazata pe consum este, cum bine stim, motorul sistemului capitalist actual. Intre consumism si morala este o indiscutabila si invers proportionala legatura. Scade moralitatea, creste consumismul. Si invers.
Pana una alta, urmarind discursul politicienilor, cred ca ei au transmis deja cultelor un mesaj.
Acesta ar suna, aproximativ, asa: Pana acum ati avut un rol apreciabil. De acum, veti conta din ce in ce mai putin si doar in masura in care exista beneficii electorale. Cand acestea vor disparea, nu veti mai conta.
(Acest text a fost publicat prima data pe blogul Parintelui Eugen Tanasescu de pe adevarul.ro)
Parintele Eugen Tanasescu
-
Biserica si politica
Publicat in : Editoriale -
Biserica si politica
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.